Anularea Hotararii AGA!

În cazul societăţilor cu răspundere limitată, voința asociaţilor este exprimată în adunarea generală a asociaţilor (AGA). Ce se întâmplă însă atunci când unul dintre asociaţi nu este de acord cu decizia AGA şi doreşte să o anuleze?

Articolul 191 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale prevede că hotărârile asociaților se iau în adunarea generală. Mai departe, hotărârile acesteia se iau prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, exceptând situația în care în actul constitutiv se prevede altfel. Votul poate fi exprimat și prin corespondență, atât timp cât în actul constitutiv este stabilită această modalitate de votare.

În consecință, hotărârea AGA nu reprezintă o chestiune de ordin pur fomal, fără nicio însemnătate, ci reprezintă o problemă esențială legată de exprimarea voinței asociaților societății comerciale.

Convocarea adunarii generale

Potrivit normelor în vigoare, administratorul unei societăţi este obligat să convoace adunarea generală a asociaţilor cel puţin o dată pe an sau ori de câte ori este necesar. Prin urmare, inițiativa convocării AGA trebuie să îi aparțină.

Dacă un asociat sau un grup de asociați reprezentând cel puțin o pătrime din capitalul social dorește să convoace AGA, acesta sau aceștia trebuie să adreseze administratorului societății o cerere de convocare. Asociații nu pot proceda singuri la convocarea AGA, întrucât art. 195 alin. 2 din Legea nr.31/1990 prevede că „asociatul sau un număr de asociați (…) va putea cere convocarea adunării generale”. În consecinţă, asociații nu pot proceda singuri la efectuarea convocării adunării generale. Misiunea revine administratorului societății, aceasta fiind, de altfel, una dintre obligațiile principale ale acestuia din urmă.

În cazul în care asociatul sau asociații reprezentând cel puțin o pătrime din capitalul social solicită în mod expres administratorului să convoace adunarea generală, iar acesta refuză, se pot adresa instanței pentru a autoriza realizarea convocării. Instanța de la sediul societății, cu citatea administratorului, va autoriza convocarea adunării generale de către asociații care au formulat cererea. Prin încheierea pe care o va pronunța, instanța va aproba ordinea de zi, data ținerii AGA și care dintre asociați o va prezida. În această situație, administratorul răspunde pentru prejudiciile cauzate societății prin neconvocarea adunării în conformitate cu dispozițiile art. 73 lit. e din Legea societăților.

O situație dificilă, întâlnită în practică, există atunci când mandatul administratorului a expirat. În lumina celor prezentate mai sus, chiar dacă mandatul administratorului statutar e expirat, niciunul dintre asociați nu are dreptul de a convoca adunarea generală a asociaților. De aceea, în mod corect, s-a apreciat în practica judiciară că în situația în care mandatul administratorului statutar a expirat, dreptul de a convoca adunarea generală aparține instanţei. Adică asociații care reprezintă un sfert din capitalul social trebuie să se adreseze instanței pentru a autoriza convocarea adunării generale a asociaților.

Cine poate solicita anularea hotararii AGA

Pot cere anularea hotărârii generale, potrivit dispozițiilor art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, oricare dintre asociații care nu au luat parte la adunare sau care au luat parte la adunare, au votat contra și au cerut să se menționeze acest aspect în procesul-verbal al ședinței. Rezultă că, pentru a putea solicita anularea hotărârii AGA, asociatul trebuie să facă dovadă îndeplinirii cerințelor speciale, respectiv să fi lipsit de la adunarea generală sau să fi participat la adunarea generală, să fi votat contra celor decise în adunare și să fi cerut să se menționeze poziția sa în procesul-verbal al ședinței.

Asociatul administrator al unei societăți nu poate solicita anularea hotărârii AGA din perspectiva calității sale de administrator sau din perspectiva calității de terț, deoarece legea legitimează calitatea procesuală activă doar asociatului. Aşadar, adminstratorul unei societăți comerciale nu poate solicita anularea hotărârii adunării generale a asociaților.

Concluzionând, dacă convocarea AGA se poate face doar de către administrator, anularea hotărârii adunării generale se poate face doar de către asociatul care îndeplinește cerințele speciale: să nu fi participat la ședința adunării generale sau să fi participat, să fi votat contra și poziția sa să fi fost menționată în procesul-verbal al ședinței. Rezultă că asociatul care a participat la AGA și a votat pentru cele decise în adunare nu poate solicita anularea acesteia invocând motive de eroare sau neînțelegere.

Termenul in care poate fi solicitata anularea hotararii AGA

Potrivit art. 196, raportat la art. 132 din Legea nr.31/1990, hotărârile AGA care sunt contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărârea AGA pe care o atacă.

Așadar, pentru motive de nelegalitate sau de contrarietate cu actul constitutiv, asociatul nemulțumit de decizia hotărârii AGA poate solicita anularea hotărârii AGA în termen de 15 zile de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărârea pe care o atacă. Termenul maxim de 15 zile în care hotărârea AGA poate fi anulată, care transformă acțiunea într-o cursă contra-cronometru, este impus de legiuitor deoarece scopul Legii societăților este acela de a asigura siguranța și stabilitatea relaţiilor dintre membrii societății, prin indicarea unor ierarhii și a unor condiții stricte de desfășurare a activității societății, în deplină concordanță cu voința colectivă.

Interesul ocrotit de legiuitor este cel al societății, nu al asociaților. Altfel spus, legiuitorul urmăreşte consolidarea stabilității afacerii și nu exercitarea drepturilor asociaților în mod abuziv. Este firesc, deoarece dacă prin lege s-ar fi protejat interesul asociaților, s-ar fi lăsat loc arbitrarului și haosului în activitatea societății, deoarece convocarea AGA și adoptarea hotărârilor ar fi fost la îndemâna oricărui asociat minoritar.

Suspendarea efectelor hotararii AGA

Este deja de notorietate că un proces înseamnă timp. Până la anularea de către instanță a hotărârii AGA, este de preferat ca aceasta să nu producă efecte. Suspendarea efectelor hotărârii AGA până la anularea acesteia de către instanță este posibilă pe cale ordonanței preşedinţiale. Deci, se poate introduce o astfel de ordonanță în care să se solicite instanței suspendarea efectelor hotărârii AGA până la pronunțarea hotărârii judecătorești privitoare la anularea acesteia.

O asemenea ordonanță este admisibilă deoarece aparenţa dreptului poate fi motivată prin menținerea situației existente anterior adoptării hotărârii AGA în legătură cu care se invocă motivele de nulitate. În continuare, dacă efectele hotărârii a cărei anulare se solicită nu ar fi suspendate, efectele ei ar deveni imposibil de înlăturat, existând premisele unei pagube iminente, ce nu poate fi reparată. Mai mult decât atât, faptul că art. 133 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 prevede că pe calea ordonanței presedinţiale, odată cu introducerea acțiunii în anulare a hotărârii generale, poate fi suspendată executarea hotărârii atacate, echivalează cu o recunoaștere implicită a urgenței.

AGA poate fi convocată doar de către administrator, asociații având dreptul să solicite instanței autorizarea convocării. Iar anularea hotărârii AGA poate fi solicitată în termen de 15 zile numai de către asociatul care îndeplinește condițiile speciale prevăzute de lege (nu a participat la ședință sau a participat, a votat contra și poziția sa este menționată în procesul-verbal al ședinței).

Un exemplu de practica judiciara

Pârâtul, asociat minoritar, a trimis reclamantului, printr-o societate de curierat, convocatorul pentru AGA. Expedierea nu a fost însoțită de un aviz de înştiinţare a destinatarului în care să fie menționată obligația acestuia de a-și ridica corespondența în termenul legal. Asociatul majoritar, reclamantul, nu a ridicat corespondența deoarece se afla în concediu și, prin urmare, nu a ştiut de întrunirea AGA.

Astfel, hotărârea adunării generale a avut loc, iar deciziile au fost luate fără participarea reclamantului asociat majoritar. Asociatul majoritar, care nu a participat la ședință, nu a fost de acord cu hotărârea AGA și s-a adresat instanței pentru anularea acesteia.

Instanța a admis acțiunea reclamantului asociat majoritar cu motivarea că procedura de comunicare a convocatorului este viciată, argumentând în continuare că prin dispozițiile hotărârii s-a modificat actul constitutiv, situație în care, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, hotărârea trebuia luată cu votul tuturor asociaților.

În această situație, asociatul care a atacat în instanță hotărârea AGA a îndeplinit condiția specială de a nu fi participat la ședința în care a fost luată decizia, iar decizia AGA a încălcat dispozițiile legale prevăzute la art. 192 alin. 2 din actul normativ menţionat.

Sursa: avocatnet.ro