Candidatul României pentru funcția de judecător la Tribunalul UE!

Guvernul a nominalizat candidatul României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene în persoana doamnei judecător Octavia Spineanu-Matei, precum și propunerile de rezervă, domnul Norel Rosner și doamna Laura Ivanovici.

Printr-un Memorandum adoptat astăzi, Executivul a aprobat nominalizările comisiei de selecție condusă de ministrul Justiției, Raluca Alexandra Prună.

Propunerea României pentru postul de judecător la Tribunalul Uniunii Europene va fi transmisă până la data de 29 februarie 2016, conform calendarului pentru derularea activităților aferente procedurii de selecție, având în vedere că mandatul judecătorului român al Tribunalului Uniunii Europene va expira la 31 august 2016.

Potrivit art. 254 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), judecătorii Tribunalului sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre, pentru o perioadă de 6 ani. Persoanele numite sunt alese de fiecare stat membru dintre personalități care oferă garanții depline de independență și care au capacitatea necesară pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale.

Tribunalul Uniunii Europene este o instituţie autonomă faţă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Înfiinţarea sa a fost decisă de Consiliu în 1988 la cererea Curţii de Justiţie.

Scopul înfiinţări sale a fost acela de a degreva activitatea Curţii şi de a ameliora protecţia jurisdicţională a cetăţenilor prin introducerea unui dublu grad de jurisdicţie.

Tribunalul şi-a început activitatea la 31 octombrie 1989.

Acesta este compus din cel puţin un judecător din fiecare stat membru.

Judecătorii sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet care emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita funcţia de judecător.

Mandatul acestora este de şase ani şi poate fi reînnoit.

Cauzele cu care este sesizat Tribunalul se judecă de camere compuse din cinci sau
din trei judecători ori, în anumite situaţii, de un judecător unic.

In ceea ce priveşte competenţa, Tribunalul UE judecă:

 acţiuni directe introduse de persoane fizice sau juridice care au ca obiect
anularea actelor instituţiilor, ale organelor, ale oficiilor ori ale agenţiilor UE, ale căror destinatare sunt sau care le privesc direct şi individual,

 acţiuni introduse împotriva unor acte normative care le privesc direct şi care nu presupun măsuri de executare, precum şi acţiuni introduse de acelea şi persoane prin care se urmăreşte constatarea abţinerii acestor instituţii, organe, oficii sau agenţii de a acţiona;

 acţiuni introduse de statele membre împotriva Comisiei;

 acţiuni introduse de statele membre împotriva Consiliului cu privire la acele măsuri adoptate în domeniul ajutoarelor de stat, protecţiei comerciale (”măsuri antidumping”) şi la actele prin care Consiliul exercită competente de executare;

 acţiuni prin care se urmărește obţinerea unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de instituţiile sau de organele, oficiile sau de agenţiile UE;

 acţiuni care se întemeiază pe contractele încheiate de UE în care se prevedere în mod expres competenţa Tribunalului;

 acţiuni în domeniul proprietăţii intelectuale îndreptate împotriva Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene, modele industriale) şi împotriva Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante;
 recursuri împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice, limitate la chestiuni de
drept;

 acţiuni formulate împotriva deciziilor Agenţiei Europene pentru Produse
Chimice.

sursa: www.gov.ro