Contractele de leasing nu mai sunt titluri executorii!

Contractele de leasing nu vor mai fi titluri executorii, iar perioada în care un operator de leasing are dreptul să ceară rezilierea contractului din cauza neplăţii creşte la trei luni, potrivit unui proiect legislativ aprobat de Parlament și care a trecut de filtrul Curții Constituționale, fără ca aceasta să fi identificat probleme de constituționalitate.

Acest lucru înseamnă că e doar o chestiune de timp până ce consumatorii nu vor mai fi executați silit așa ușor pentru neplata ratelor, în baza unui contract de leasing.

Propunerea legislativa pentru modificarea OG nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing prevede scoaterea caracterului executoriu al contractelor de leasing atunci când locatarul/utilizatorul e consumator (persoana fizica).

Asta ar însemna, practic, o îngreunare a procedurilor de executare silită contra împrumutaților, pentru că societățile de leasing vor trebui, mai întâi si sa obtina o hotarare judecatoreasca.

O a doua modificare propusă pentru consumatori prin acest proiect este mărirea cu o lună a termenului după care operatorul de leasing are dreptul să ceară rezilierea contractului, din cauza neplății: trei luni de la scadență, în loc de două, cum scrie acum în OG nr. 51/1997.

Mai departe, pentru a stopa situațiile în care, deși returnează bunul, consumatorii sunt în continuare datori cu sume însemnate de bani din cauză că bunul a fost vândut mult sub prețul pieței, propunerea vine cu detalierea valorilor ce trebuie luate în calcul în aceste situații.

Concret, când bunul e restituit la termenul din contract, eventualele despăgubiri nu vor putea cuprinde decât diferența dintre totalul sumelor datorate conform contractului, diminuată cu valoarea obținută prin valorificare, exclusiv TVA, sau, după caz, cu valoarea stabilită printr-un raport de evaluare a bunului emis de un evaluator autorizat.

Propunerea mai cuprinde și un drept prioritar la cumpărarea bunului, valabil 30 de zile de la data predării pentru locatar/utilizator sau o altă persoană propusă de acesta.

Pentru a cumpăra bunul, locatarul/utilizatorul/terțul propus trebuie să plătească o sumă egală cu cel puțin contravaloarea tuturor sumelor datorate conform contractului.

În cazul în care preţul plătit de către cumpărătorul propus de utilizator este mai mic decât sumele datorate conform contractului, utilizatorul are obligaţia de a plăti diferenţa finanţatorului, în maximum 30 de zile de la data încasării de către finanţator a preţului de vânzare aferent transferului bunului.

Prioritatea la cumpărare se aplică doar dacă vorbim de un locatar/utilizator consumator (persoana fizica). Opțiunea nu există pentru firme și pentru cei care acționează în calitatea lor profesională.

Cât despre situațiile în care locatarul/utilizatorul nu restituie bunul în termenul prevăzut în contract, acesta va avea de achitat și cheltuielile pentru recuperarea bunului.

Atenție! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Aceasta trebuie aprobată de președintele statului și publicată în Monitorul Oficial ca să intre în vigoare.

Sursa: avocatnet.ro