Este legala monitorizarea salariatilor?

Este legală sau nelegală urmărirea salariatilor de către angajatori?

Problema a devenit actuală în urma hotararii din 12 ianuarie 2016 a Curții Europene a Drepturilor Omului care a constatat ca nu a fost încălcat art. 8, privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Cauza Barbulescu împotriva României.

Cazul analizat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului privește un cetățean român angajat la o companie privată ca inginer, care la cererea angajatorului sau a creat un cont de Yahoo Messenger pentru a răspunde întrebărilor clienților.

După ce angajatorul l-a anunțat că mesajele sale de pe Yahoo Messenger au fost monitorizate timp de câteva zile și că înregistrările  arată  că a folosit internetul în scopuri personale, contrar reglementarilor interne, comunicând cu fratele și logodnica acestuia, reclamantul a răspuns în scris că a folosit Yahoo Messenger doar în scopuri profesionale, negând afirmațiile angajatorului.

Reclamantul s-a plâns în fața instanțelor naționale că decizia angajatorului său de a-i desface contractul de munca a fost nelegală, prin acest fapt încălcându-i dreptul său la respectarea vieții private și a corespondenței.

Unde incepe si unde se termina viata privata a angajatului in timpul serviciului?

Teoretic, angajatorul are dreptul de a verifica modul in care sunt folosite echipamentele sale (calculatoarele, de exemplu) si implicit de a monitoriza, in calitatea sa de proprietar, activitatea desfasurata prin intermediul acestora.

Insa cand vine vorba despre monitorizarea corespondentei electronice private, protejate de parola, situatia se nuanteaza si opiniile sunt diferite.

Aceeasi situatie o intalnim la monitorizarea continutului comunicatiilor angajatului, fie ca acestea sunt convorbiri telefonice sau corespondenta electronica in interes de serviciu.

Pentru a evita aceste situatii neclare, angajatorul isi poate lua masurile de siguranta necesare prin aducerea la cunostinta angajatului a modalitatilor in care intelege sa monitorizeze activitatile acestuia.

Monitorizarea comunicațiilor electronice ale salariaților este insuficient reglementată.

In prezent, cadrul legislativ in materie se rezuma la:

a) Conventia pentru Protectia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994, care prevede la art. 8 ca „Oricine are dreptul la respectarea vietii sale private…”

b) Constitutia si Codul Civil prevad dreptul la viata privata si la imagine.

c) Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date

De asemenea, conform Constitutiei, secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

In ceea ce priveste folosirea camerelor video in scopuri de supraveghere,  regulile au fost clarificate prin Decizia nr. 52/2012 a Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.

Potrivit acesteia, imaginile cu persoanele filmate, obtinute cu camerele video, sunt considerate date cu caracter personal chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora.

Regula se aplica si daca acestea nu contin imaginea persoanelor filmate, dar contin alte informatii care pot duce la o identificare efectiva a acestora.

Supravegherea video nu este permisa in interiorul birourilor in care lucreaza angajatii.

Camerele video pot fi folosite pentru a asigura paza si protectia persoanelor, bunurilor si valorilor, a imobilelor si a instalatiilor de utilitate publica, dar si a imprejmuirilor acestora.

De asemenea, supravegherea poate avea ca scop prevenirea si combaterea savarsirii infractiunilor.

Sistemul de supraveghere trebuie sa fie semnalat printr-o pictograma cu o imagine reprezentantiva, care sa fie pozitionata la o distanta rezonabila de camerele video.

In condițiile în care salariatii constata ca le sunt încălcate drepturile prin impunerea măsurii de monitorizare video, se pot adresa autorității de supraveghere prin depunerea unei plângeri.

Totodata pot formula in instanta cererea de chemare în judecată, scutită de taxa de timbru.

Pentru informatii, ne puteti contacta prin formularul de contact, la numarul de telefon 0744.301.281 sau pe adresa de email office@iuliablaja.ro