Executarea silită a datoriilor la bugetul statului o fac executorii fiscali!
Atunci când vine vorba de datorii la bugetul statului, executarea silită poate fi făcută de către executorii fiscali, nu de către executorii judecătorești, a hotărât Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Acestă interpretare legală a devenit general obligatorie recent, după apariția deciziei în Monitorul Oficial.
Executarea silită a datoriilor la bugetul statului o pot face doar executorii fiscali, conform Deciziei nr. 66/2017 a Completului ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a fost dată în octombrie 2017 și care se aplică din 7 decembrie 2017. Astfel, executorii judecătorești nu sunt îndreptățiți să execute silit asemenea datorii.
„Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că executarea silită a creanțelor rezultate din titlurile executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, având la bază raporturi juridice substanțiale de drept privat, se realizează prin organele fiscale, ca organe de executare silită ale statului – atunci când au natura juridică a unor creanțe bugetare ce se fac venit la bugetul consolidat al statului sau bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale, indiferent dacă titlul executoriu a fost emis chiar de către organul fiscal sau este reprezentat de o hotărâre judecătorească ori alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”, scrie în decizia ICCJ.
Aceasta este o interpretare ce a devenit general obligatorie pentru toate instanțele din România odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial, la data de 7 decemrie 2017. Decizia Curții vine în contextul în care era nevoie de o aplicare unitară a legislației de către instanțe.
Conform Codului de procedură civilă, „executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel”.
Sursa: avocatnet.ro