Finanțele au pus iar ochii pe bacșiș!

Un nou proiect de lege vine cu o nouă definiție a bacșișului, precum și cu noi prevederi prin care se stabilește cum va fi acesta înregistrat în contabilitate de operatorii economici. Specialiștii anticipează însă dificultăți în punerea legii în practică.

Proiectul de modificare a OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale introduce noi reglementări legate de fiscalizare a sumelor provenind din bacșiș, aceasta fiind una dintre principalele probleme cu care se confrunta sectorul HoReCa.

Potrivit notei de fundamentare, sumele reprezentând bacșișul încasat sunt estimate între 750 de milioane și 1,5 miliarde de lei, sume care în prezent nu sunt fiscalizate la nivelul angajaților, arată un studiu Deloitte.

Astfel, noul proiect legislativ definește bacșișul ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind aplicabil operatorilor economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN 5610 – Restaurante și 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Pentru ceilalți operatori economici, ce nu se încadrează în categoriile menționate mai sus, textul de lege lasă la latitudinea acestora posibilitatea evidențierii bacșișului pe bonul fiscal și implicit a aplicării prevederilor legislative aferente.

Bacșișul ar urma să fie inclus pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Astfel, potrivit prezentului text de lege, clienții pot achita bacșișul și prin intermediul cardului.

Spre deosebire de prevederile OUG nr.8/2015, ce reglementau evidențierea bacșișului pe un bon fiscal distinct, noul text de lege permite posibilitatea includerii acestuia pe același bon fiscal cu bunurile livrate sau serviciile prestate. Mai mult, clientului îi va fi înmânată în prealabil o notă de plată prin care va avea libertatea de a alege nivelul bacșișului oferit, acesta fiind cuprins între 0% și 15% din valoarea consumației.

Sumele provenite din încasarea bacșișului se vor înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii. Procedura și modalitatea de distribuire integrală a acestor sume rămâne în sarcina angajatorului, care este obligat să întocmească un regulament intern în acest sens.

Nu sunt precizate alte detalii cu privire la termenele până la care angajatorii trebuie să distribuie acești bani către angajați (zilnic, așa cum se întâmplă în prezent, sau la perioade mai lungi).

Impozitarea acestora se va realiza conform prevederilor Codului Fiscal, fiind calificate ca venituri din alte surse.

Probleme pentru aplicarea actului normativ

În practică pot apărea însă și dificultăți la nivelul operatorilor economici vizați de această măsură. Similar cu prevederile primei ordonanțe, abrogate la scurt timp de la publicare, actuala propunere legislativă nu furnizează niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici.

Astfel, dacă în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, efectul impozitării veniturilor din bacșiș va fi anulat prin deducerea cheltuielilor cu plata sumelor către angajați, situația se schimbă în cazul principalilor jucători vizați de această măsură, cei care aplică impozitul specific pentru activități HoReCa, precum și în cazul microîntreprinderilor.

Pentru angajatorii din domeniul HoReCa ce calculează și plătesc impozitul specific pentru această industrie, menționarea bacșișului pe bon ar putea genera obligații fiscale suplimentare. Mai precis, venitul generat de încasarea bacșișului va trebui reflectat separat în contabilitate și va reprezenta un venit din alte activități (altele față de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totuși, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacșișului către angajați, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activități (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activității de bază (HoReCa).

Pentru microîntreprinderi, aceste sume suplimentare vor conduce la mărirea bazei impozabile, ele fiind incluse în totalul veniturilor obținute, fără posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente. Această situație ar putea fi evitată prin introducerea în legislația fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.

Sursa: www.capital.ro