Firmele trebuie sa achite facturile in 30 zile!

În vederea promovării competitivităţii mediului de afaceri şi pentru consolidarea funcţionalităţii pieţei româneşti, ca parte integrantă a pieţei interne a Uniunii Europene, s-a impus crearea unor mecanisme legale eficiente pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată rezultând din contractele/facturile încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante.

Astfel ca la 5 aprilie 2013 a intrat in vigoare Legea nr.72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultate din contractele/facturile încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante. 

Legea se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între aceştia şi o autoritate contractantă, contractul având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.

Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentei legi:

a) creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă şi creanţele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei înţelegeri încheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societăţi;

b) contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

În sensul legii, ”autoritate contractantă” inseamna orice autoritate publică a statului român care acţionează la nivel central, regional sau local. ”Profesionist” inseamna orice persoană fizică sau juridică ce exploatează o întreprindere cu scop lucrativ.

”Suma datorată” reprezinta suma care ar fi trebuit să fie plătită în termenul contractual sau legal de plată şi alte sume menţionate în factură sau în cererea echivalentă de plată.

În raporturile dintre profesionişti, creanţa constând în preţul bunurilor livrate sau tariful serviciilor prestate produce dobânzi penalizatoare în cazul în care:

a) creditorul, inclusiv subcontractaţii acestuia, şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale;

b) creditorul nu a primit suma datorată la scadenţă, cu excepţia cazului în care debitorului nu îi este imputabilă întârzierea.

Dobânda penalizatoare curge de la scadenţă până la momentul plăţii, în condiţiile dispoziţiilor art.1.535 din Codul civil.

Dacă termenul de plată nu a fost prevăzut în contract, dobânda penalizatoare curge de la următoarele termene:

a) după 30 de zile calendaristice de la data la care debitorul a primit facturile sau orice alta cerere echivalenta de plată;

b) după 30 de zile calendaristice de la recepţia mărfurilor sau prestarea serviciilor dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară primirii bunurilor sau prestării serviciilor;

c) dacă legea sau contractul stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare, permiţând certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit facturile ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior acestei date, după 30 de zile calendaristice de la această dată.

Procedura de recepţie sau verificare prevăzută mai sus nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen mai mare de 30 de zile calendaristice, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă.
   

Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit art. 3 din OG nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

În raporturile dintre profesionişti, termenul de plată nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă.

Părţile pot conveni efectuarea plăţii în mod eşalonat, în acest caz, dobânzile penalizatoare şi celelalte despăgubiri prevăzute de prezenta lege se calculează prin raportare la suma scadentă.

Părţile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauză prin care se stipulează un termen de emitere/primire a facturii este lovită de nulitate absolută.

In cat timp trebuie sa plateasca statul?

Autorităţile contractante execută obligaţia de plată a sumelor de bani rezultând din contractele încheiate cu profesionişti cel târziu la:

a) 30 de zile calendaristice de cand primeste facturile sau orice alta cerere echivalenta de plată;

b) 30 de zile calendaristice de la data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor dacă data la care sunt primite facturile ori alta cerere echivalenta de plată este incertă sau anterioară recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor;

c) 30 de zile calendaristice de la recepţie sau verificare dacă prin lege sau prin contract se stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare pentru certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractantă a primit facturile ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior acestei date.

Procedura de recepţie sau verificare prevăzută mai sus nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestării serviciilor. Prin excepţie, în cazuri justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului, procedura de recepţie sau verificare poate avea o durată mai mare de 30 de zile calendaristice, dacă sunt stabilite expres în contract şi în documentaţia achiziţiei atât termenul de recepţie, cât şi motivele obiective, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă.

Părţile nu pot conveni cu privire la data la care sunt emitese/primite facturile. Orice clauză prin care se stipulează un termen de emitere/primire a facturilor este lovită de nulitate absolută.

Termenele de plată stabilite în contract pentru executarea obligaţiilor autorităţilor contractante nu pot fi mai mari decât termenele legale mentionate mai sus.

În mod excepţional, părţile pot stipula un termen de plată de maximum 60 de zile calendaristice, dacă acesta este stabilit expres în contract şi în documentaţia achiziţiei şi este obiectiv justificat, ţinând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă.

În raporturile dintre autorităţile contractante şi profesionişti, creanţa de plată constând în preţul bunurilor livrate sau tariful serviciilor prestate produce dobânzi penalizatoare.

Dobânda penalizatoare pentru plata cu întârziere curge de la termenul prevazut în contract sau, în cazul în care nu a fost mentionat în contract, de la expirarea termenelor legale mentionate mai sus.

Biroul nostru de avocatura ofera servicii juridice si informatii utile privind negocierea, redactarea sau modificarea contractelor.

Pentru solicitarea unei consultatii juridice online, va rugam sa completati FORMULARUL