KRUK, corbul maltez! Ancheta Rise Project!

Peste 80 de mii de români s-au împrumutat la bănci și alte instituții financiare în România și au devenit, peste noapte, datori în Malta. Creditele lor au fost vândute de băncile de la București, la o fracțiune din valoarea nominală, către grupul polonez Kruk, lider pe piața recuperatorilor de datorii.

Kruk a transferat creditele achiziționate către filiala sa din Malta (InvestCapital), paradis fiscal din Marea Mediterană, unde cota de impozitare scade până la 5 la sută. Astfel, recuperatorul de debite își scoate încasările și profitul din circuitul financiar românesc, văduvind bugetul public.

Kruk a folosit aceleași datorii, ca garanție, pentru a lua un împrumut de sute de milioane de euro de la alte bănci europene.

În același timp, Kruk a devenit parte în zeci de mii de procese în care românii contestă sumele pretinse de recuperatori.

Cercul afacerii se închide într-o altă companie românească a grupului, firmă care oferă credite cu dobânzi excesive românilor deja datori. Kruk acordă aceste credite doar datornicilor din portofoliul firmei sale de recuperări.

Piața executărilor silite a crescut atât de mult și atât de rapid încât executorii judecătorești și-au dezvoltat un soft care automatizează corespondența recuperator-executor-datornic. Concret, un program care știe legislația și particularitățile fiecărei datorii. Rezultatul final: un calculator care generează automat înștiințări, somații, notificări de executare silită.

În limba poloneză, Kruk înseamnă „corb” – nume folosit la București și de agenția de detectivi particulari afiliată grupului de afaceri, Corbul SRL.

Afacerile polonezilor au crescut spectaculos în ultimul deceniu pe fondul crizei financiare, când oamenii n-au mai avut bani să-și plătească ratele iar băncile au vândut recuperatorilor datoriile.

În 2014, BCR a cedat către Secapital, altă companie din grupul Kruk, un portofoliu de credite de peste 120 milioane de lei. În total, 14.884 de persoane. Mai departe, Secapital a cedat drepturile pentru încasarea datoriilor la o valoare de cinci ori mai mică, respectiv 24 de milioane de lei, către InvestCapital Malta. Este unul dintre cele 24 de portofolii de datorii românești depus garanție la DNB.

Kruk a strâns creditele neperformante în timp: 24 de portofolii cumpărate în ultimii patru ani de la opt bănci, cinci IFN-uri, o companie de electricitate, una de leasing și o alta de asigurări. Valoarea totală: 778 milioane de euro. Cea mai mare parte, peste 740 de milioane, provine de la bănci.

Toate au fost cedate, în final, către InvestCapital Malta, filiala pe care Kruk a înființat-o în arhipelagul din Marea Mediterană cu patru ani în urmă. InvestCapital Malta are trei directori: un polonez, un maltez și un român.

Malta, unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale europene, are o schemă fiscală care le permite celor care n-au rezidența fiscală în micul stat insular și deschid companii aici să plătească un impozit unitar de doar 5 la sută din câștiguri – o facilitate prin care guvernul maltez încearcă să atragă mai multe investiții străine.

Experții susțin că transferul operațiunilor de recuperare al grupului Kruk în paradisul fiscal Malta este o schemă clasică de optimizare fiscală.

Creșterea spectaculoasă a pieței recuperărilor de datorii  din România a intrat și în atenția autorităților. În iunie 2017, Fiscul a demarat un control asupra prețurilor la care băncile își vând creditele neperformante. Scopul: calcularea sumelor pierdute de bugetul public din aceste operațiuni.

Recuperatorii de datorii nu sunt nici bănci și nici alte instituții de credit. Așa că activitatea lor nu este supravegheată de BNR, ci de Protecția Consumatorului. Până de curand, piața recuperatorilor era, practic, fără reguli. În septembrie 2016, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 52/2016) ca să o reglementeze.

România aduce 40% din veniturile întregului grup Kruk.

Sursa: www.riseproject.ro