OUG nr. 49/2009, privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii!

OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 366, din 1 iunie 2009.

Avand in vedere obligatiile care revin Romaniei ca urmare a angajamentelor asumate in cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeana de a duce la indeplinire obiectivul desavarsirii pietei interne, precum si obligatia de a transpune in timp util prevederile directivelor comunitare in legislatia nationala,

vazand importanta strategica si impactul economic si social semnificativ al Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind serviciile in cadrul pietei interne, denumita in continuare directiva

date fiind complexitatea si sfera larga de aplicabilitate ale directivei, eforturile considerabile si resursele logistice, financiare si umane pe care autoritatile nationale le vor investi in vederea punerii in aplicare a acesteia,

avand in vedere necesitatea crearii unui cadru juridic adecvat care sa fundamenteze masurile prealabile pe care autoritatile competente trebuie sa le ia pentru punerea in aplicare a prevederilor directivei si termenul foarte restrans pana la care administratia publica din Romania va trebui sa fie pregatita sa puna in aplicare prevederile acesteia, respectiv data de 28 decembrie 2009,

apreciind ca esentiala estimarea in timp util a resurselor necesare indeplinirii obligatiilor care rezulta din prevederile directivei,

tinand cont de faptul ca transpunerea directivei presupune si implementarea unor mecanisme de cooperare administrativa, precum si crearea unei platforme electronice integrate, care sa permita prestatorilor de servicii din toate statele membre accesul la distanta la indeplinirea formalitatilor administrative, realizarea acestora necesitand un interval de timp de cel putin 6 luni si un cadru juridic adecvat, astfel incat acestea sa fie functionale la data de 28 decembrie 2009,

considerand imperativa crearea in cel mai scurt termen a cadrului normativ necesar adoptarii masurilor de pregatire a implementarii prevederilor directivei pana la data reglementata de actul comunitar,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. — Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza cadrul general al libertatii de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii pe teritoriul Romaniei.
Art. 2. — in intelesul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) stat membru — stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European;
b) serviciu — orice activitate economica independenta, prestata in mod obisnuit in schimbul unei remuneratii;
c) prestator — orice persoana fizica, cetatean al unui stat membru, sau orice persoana juridica stabilita intr-un stat membru, care ofera ori presteaza un serviciu;
d) beneficiar — orice persoana fizica, inclusiv consumatorul, asa cum este acesta definit in Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cetatean al unui stat membru sau care beneficiaza de drepturi conferite prin acte normative comunitare, sau orice persoana juridica stabilita intr-un stat membru, care, in scopuri profesionale ori nonprofesionale, utilizeaza sau intentioneaza sa utilizeze un serviciu furnizat;
e) stat membru de stabilire — statul membru pe al carui teritoriu este stabilit prestatorul de servicii in cauza;
f) stabilire — exercitarea efectiva de catre prestator, pe o perioada nedeterminata, a unei activitati economice cu caracter independent, avand un sediu stabil, fara ca acesta sa fie in mod necesar un sediu statutar;
g) stat membru in care se presteaza serviciul — statul membru in care serviciul este oferit de catre un prestator stabilit intr-un alt stat membru;
h) autoritate competenta — orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de reglementare in ceea ce priveste activitatile de servicii, in special autoritatile administrative, precum si ordinele profesionale si asociatiile profesionale sau alte organisme profesionale care, in exercitarea competentei de autoreglementare, creeaza cadrul legal pentru accesul la activitatile de servicii ori exercitarea acestora;
i) regim de autorizare — orice procedura care obliga prestatorul sau beneficiarul la efectuarea anumitor formalitati in vederea obtinerii unei decizii din partea unei autoritati competente pentru accesul la o activitate de servicii ori exercitarea acesteia;
j) cerinta — orice obligatie, interdictie, conditie sau limitare impusa prestatorilor ori beneficiarilor de servicii, care este prevazuta in actele cu caracter normativ sau administrativ ale autoritatilor competente ori care rezulta din jurisprudenta, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociatiilor profesionale ori ale altor organizatii profesionale, adoptate in exercitarea competentei lor de autoreglementare; clauzele contractelor colective de munca negociate de partenerii sociali nu sunt, in sine, considerate cerinte in sensul prezentei ordonante de urgenta;
k) motive imperative de interes general — ordinea publica, siguranta publica, sanatatea publica, pastrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate sociala, protectia consumatorilor, beneficiarilor serviciilor si a lucratorilor, loialitatea tranzactiilor comerciale, combaterea fraudei, protectia mediului, sanatatea animalelor, proprietatea intelectuala, conservarea patrimoniului national istoric si artistic, obiectivele de politica sociala si de politica culturala, precum si orice alte considerente calificate ca motive imperative de interes general de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, in jurisprudenta sa;
l) profesie reglementata — orice activitate profesionala, astfel cum aceasta este definita in art. 3 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare;
m) organizatie caritabila — organizatie constituita in conditiile legii, care desfasoara activitati neremunerate constand in acordarea de ajutor persoanelor aflate in nevoie in mod permanent sau temporar;
n) registru — orice evidenta sau baza de date administrata de o autoritate competenta, in format electronic ori pe hartie, cuprinzand informatii cu privire la prestatorii de servicii in general sau prestatorii de servicii autorizati intr-un domeniu specific;
o) Sistemul de informare in cadrul pietei interne (SIPI) — platforma electronica prin intermediul careia se realizeaza schimbul de informatii si comunicarea intre autoritatile competente, care decurg din obligatiile de cooperare administrativa prevazute in prezenta ordonanta de urgenta;
p) Interactive Policy Making (IPM) — platforma electronica prin intermediul careia se realizeaza raportarea regimurilor de autorizare, a conditiilor evaluate, a celor mentinute si a celor eliminate, in urma transpunerii prevederilor Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind serviciile in cadrul pietei interne in legislatia sectoriala din domeniul serviciilor.
Art. 3. — (1) in cazul in care dispozitiile prezentei ordonante de urgenta contravin dispozitiilor unui act normativ national care a transpus o directiva sau a creat cadrul juridic necesar aplicarii directe a unui regulament si care reglementeaza aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii ori la exercitarea acesteia in sectoare specifice sau pentru profesii specifice, in conformitate cu actul normativ comunitar transpus, dispozitiile
actului normativ special prevaleaza.
(2) Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta nu vizeaza norme ale dreptului international privat, in special norme care reglementeaza legislatia aplicabila obligatiilor contractuale si extracontractuale, inclusiv cele care garanteaza consumatorilor protectia oferita acestora prin normele de protectie a consumatorilor din legislatia cu privire la consumatori in vigoare.
Art. 4. — (1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica atat serviciilor furnizate de catre prestatorii stabiliti in Romania, cat si serviciilor furnizate transfrontalier, in Romania, de catre prestatori stabiliti in alt stat membru.
(2) Nu intra in domeniul de aplicare al prezentei ordonante de
urgenta:
a) serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurari si reasigurari, pensii ocupationale si personale, valori mobiliare, fonduri de investitii, plati si consultanta pentru investitii, inclusiv serviciile mentionate la art. 18 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) serviciile si retelele de comunicatii electronice, precum si resursele si serviciile asociate, in ceea ce priveste domeniile reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la retelele publice de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 527/2002, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 591/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si
serviciile de comunicatii electronice, republicata, Hotararea Guvernului nr. 1.208/2007 privind conditiile generale referitoare la interoperabilitatea serviciilor de televiziune digitala interactiva, precum si a echipamentelor de televiziune digitala ale consumatorilor;
c) serviciile in domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare;
d) serviciile de angajare ale agentiilor de ocupare temporara a fortei de munca;
e) serviciile medicale, indiferent daca sunt asigurate sau nu in cadrul unor unitati sanitare si indiferent de modul in care sunt organizate si finantate ori daca sunt de natura publica sau privata;
f) serviciile audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul lor de productie, distributie si transmisie, precum si serviciile de radiodifuziune;
g) activitatile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miza cu valoare pecuniara, inclusiv loterie, jocuri de cazinou si tranzactii referitoare la pariuri;
h) activitatile asociate exercitarii autoritatii publice;
i) serviciile sociale privind locuintele sociale, serviciile privind ingrijirea copiilor si ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate in nevoie in mod permanent ori temporar, care sunt furnizate de stat, de catre prestatori mandatati de stat sau de catre organizatii caritabile, asa cum sunt ele definite la art. 2 lit. m);
j) serviciile de securitate privata;
k) serviciile prestate de notari si executori judecatoresti.
(3) Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica in domeniul legislatiei fiscale prescriptive si cerintelor administrative de punere in aplicare a legilor fiscale.

CAPITOLUL II
Simplificarea administrativa
Art. 5. — (1) in cazul in care o autoritate competenta romana solicita ca prestatorul sa prezinte un certificat, o atestare sau un alt document pentru a dovedi ca o anumita cerinta a fost indeplinita, aceasta accepta orice document dintr-un stat membru intocmit intr-un scop echivalent sau din care reiese clar ca cerinta respectiva este indeplinita.
(2) Autoritatile romane nu pot solicita prezentarea unui document emis intr-un alt stat membru in original, in copie certificata pentru conformitate sau traducere certificata, cu exceptia cazurilor prevazute de alte acte normative care transpun acte comunitare ori creeaza cadrul pentru aplicarea directa a regulamentelor sau a cazurilor in care o astfel de cerinta este justificata printr-un motiv imperativ de interes general. Autoritatile romane pot solicita prezentarea unor traduceri necertificate ale unor documente in limba romana.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica documentelor mentionate in actele normative prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 6. — (1) Prin prezenta ordonanta de urgenta se infiinteaza Punctul de contact unic electronic, denumit in
continuare PCU electronic.
(2) PCU electronic asigura, pentru prestatori, posibilitatea indeplinirii cu usurinta, de la distanta si prin mijloace electronice,
a urmatoarelor proceduri si formalitati:
a) ansamblul procedurilor si formalitatilor necesare pentru accesul la activitatile de servicii ale acestora, in special declaratiile, notificarile sau cererile necesare pentru obtinerea autorizarii, inclusiv cererile de inscriere intr-un registru;
b) orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activitatilor de servicii.
(3) Autoritatile competente trebuie sa se inregistreze in sistemul PCU electronic in termen de maximum 30 de zile de la data la care acesta devine functional.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica in cazul controlului spatiilor in care se presteaza serviciul sau al echipamentului utilizat de catre prestator ori in cazul examinarii capacitatii sau a integritatii sanatatii prestatorului ori a personalului sau responsabil.
(5) PCU electronic are statut de sistem informatic de utilitate publica, parte integranta a Sistemului e-guvernare din Sistemul Electronic National. Prevederile cartii I titlul II din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.
(6) Se desemneaza Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale (ASSI) ca autoritate responsabila pentru
realizarea, operationalizarea si administrarea PCU electronic.
(7) Functionarea PCU electronic nu aduce atingere competentelor autoritatilor administratiei publice din Romania, nici ale organismelor profesionale sau ale altor organe cu competenta de reglementare, autorizare ori control in domeniul serviciilor.
(8) Limitele competentei operatorului PCU electronic, detalierea mecanismelor de functionare si a tuturor activitatilor desfasurate prin intermediul PCU electronic se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(9) PCU electronic va deveni functional pana la data de 28 noiembrie 2009.
Art. 7. — (1) Prin intermediul PCU electronic se asigura accesul direct al prestatorilor la urmatoarele informatii:
a) cerintele impuse prestatorilor stabiliti pe teritoriul Romaniei, in special cele cu privire la procedurile si formalitatile care trebuie indeplinite pentru a avea acces la activitatile de servicii si pentru a le exercita;
b) coordonatele autoritatilor competente, necesare in vederea contactarii directe a acestora, inclusiv coordonatele autoritatilor responsabile in materie de exercitare a activitatilor de servicii;
c) mijloacele si conditiile de acces la registrele publice cu privire la prestatori si servicii;
d) caile de atac disponibile in cazul unui litigiu intre autoritatile competente si prestator sau beneficiar, intre un
prestator si un beneficiar ori intre prestatori;
e) datele de contact ale asociatiilor si organizatiilor, altele decat autoritatile competente, de la care prestatorii sau beneficiarii pot obtine asistenta practica.
(2) Prin intermediul PCU electronic se asigura prestatorilor, la cerere, asistenta din partea autoritatilor competente, constand in informatii asupra modului in care sunt interpretate si aplicate cerintele mentionate la alin. (1) lit. a). Obligatia autoritatilor competente de a oferi asistenta nu implica acordarea de
consiliere juridica in cazuri individuale, ci vizeaza doar furnizarea de informatii generale asupra modului in care
cerintele sunt interpretate sau aplicate.
(3) Autoritatile competente au obligatia de a raspunde, prin intermediul PCU electronic, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la inregistrarea cererii, oricarei cereri de informatii sau asistenta mentionate la alin. (1) si (2) si, in cazurile in care cererea este eronata ori nefondata, au obligatia de a informa solicitantul in consecinta, in cel mai scurt timp, dar nu mai mult de 3 zile lucratoare.
(4) ASSI este responsabila pentru buna functionare, din punct de vedere tehnic, a PCU electronic. Autoritatile
competente raspund pentru continutul informatiilor si documentelor colectate, transmise si procesate prin intermediul PCU electronic.
(5) Autoritatile competente au obligatia de a actualiza informatiile cu privire la autorizarea activitatilor de servicii,
precum si a procedurilor de autorizare din domeniul lor de activitate, in cadrul PCU electronic.

CAPITOLUL III
Libertatea de stabilire a prestatorilor
SECTIUNEA 1
Autorizatii
Art. 8. — (1) Accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia poate fi supus(a) unui regim de autorizare numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) existenta unui regim de autorizare este justificata de un motiv imperativ de interes general;
b) obiectivul urmarit nu poate fi atins printr-o masura mai putin restrictiva, in special din cauza ca un control ulterior ar fi tardiv pentru a fi, in mod real, eficient;
c) regimul de autorizare este nediscriminatoriu in ceea ce priveste prestatorii.
(2) Prezenta sectiune nu se aplica acelor aspecte specifice ale regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte acte normative nationale care transpun acte comunitare.
Art. 9. — (1) Regimurile de autorizare au la baza criterii de natura a limita marja de apreciere a autoritatilor competente, astfel incat acestea sa nu fie aplicate intr-un mod arbitrar.
(2) Criteriile care stau la baza regimurilor de autorizare trebuie sa fie:
a) nediscriminatorii;
b) justificate printr-un motiv imperativ de interes general;
c) proportionale in raport cu obiectivul de interes general urmarit;
d) clare si lipsite de ambiguitati;
e) obiective;
f) facute publice in prealabil;
g) transparente si accesibile.
(3) Este interzisa impunerea unor conditii de acordare a autorizatiei pentru stabilire, prin care se dubleaza cerintele si controalele echivalente sau comparabile ca scop, la care prestatorul a fost supus deja in alt stat membru ori in Romania.
(4) Persoanele desemnate potrivit art. 31 alin. (2) si prestatorul ofera sprijin autoritatii competente prin furnizarea
oricaror informatii necesare cu privire la aceste cerinte.
(5) Autorizatia permite prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activitati pe teritoriul Romaniei, inclusiv prin infiintarea de agentii, filiale, sucursale, birouri.
(6) Autorizatia poate fi limitata la o anumita parte a teritoriului numai daca limitarea este justificata de un motiv imperativ de interes general.
(7) Autorizatia se acorda de indata ce se stabileste, in urma unei examinari corespunzatoare, ca au fost indeplinite conditiile de autorizare, cu respectarea termenelor prevazute la art. 12 alin. (2).
(8) Orice decizie a autoritatilor competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizatii, trebuie motivata corespunzator si poate fi atacata in fata instantelor judecatoresti, potrivit dreptului comun. Decizia de acordare a autorizatiei nu trebuie motivata.
Art. 10. — (1) O autorizatie este acordata unui prestator pe o durata nelimitata, cu exceptia cazurilor urmatoare:
a) autorizatia se reinnoieste automat sau se supune conditiei indeplinirii continue a cerintelor;
b) numarul autorizatiilor disponibile este limitat dintr-un motiv imperativ de interes general;
c) o durata limitata de autorizare poate fi justificata printr-un motiv imperativ de interes general.
(2) Legislatia specifica privind regimurile de autorizare poate prevedea termene maxime in care prestatorul trebuie sa isi inceapa activitatea, ulterior obtinerii autorizatiei.
(3) Prestatorii sunt obligati sa informeze autoritatea competenta, prin intermediul PCU electronic, cu privire la
urmatoarele schimbari:
a) constituirea de filiale ale caror activitati intra in sfera de aplicare a regimului de autorizare;
b) schimbari in urma carora conditiile de acordare a autorizatiei nu mai sunt indeplinite.
(4) in situatia in care prestatorul nu mai indeplineste conditiile de autorizare, autoritatea competenta poate retrage autorizatia acordata prestatorului in cauza.
Art. 11. — (1) in cazul in care numarul autorizatiilor disponibile pentru o anumita activitate este limitat din cauza
cantitatii reduse de resurse naturale sau din cauza unei capacitati tehnice reduse, autoritatile competente trebuie sa instituie o procedura de selectie a candidatilor bazata pe impartialitate si transparenta.
(2) Autoritatile competente asigura publicitatea adecvata a deschiderii, desfasurarii si inchiderii procedurii de selectie.
(3) La stabilirea normelor pentru procedura de selectie, autoritatile competente pot avea in vedere motive imperative de interes general, precum: sanatatea publica, obiective de politica sociala, sanatatea si siguranta angajatilor sau a lucratorilor care desfasoara o activitate independenta, protectia mediului, protejarea patrimoniului cultural, pastrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate si loialitatea tranzactiilor comerciale si alte motive imperative de interes general, in conformitate cu legislatia nationala, precum si cu legislatia comunitara cu aplicabilitate directa.
(4) Autorizatia prevazuta la alin. (1) se acorda pentru o perioada de timp limitata, proportional cu cantitatea de resurse naturale sau, dupa caz, cu capacitatea tehnica. Aceasta nu se reinnoieste automat si nu ofera alte avantaje prestatorului a carui autorizatie a expirat sau oricarei persoane care are o relatie speciala cu prestatorul in cauza.
Art. 12. — (1) Procedurile si formalitatile de autorizare trebuie sa fie clare si usor accesibile, sa fie facute publice in avans si sa ofere solicitantilor garantia ca cererea lor este procesata in mod obiectiv si impartial.
(2) Cererea solicitantului este procesata in cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete. Termenul poate fi prelungit o singura data de catre autoritatea competenta, pentru o perioada de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse initial nu este afectata de prelungirea dispusa de autoritatea competenta. Prelungirea termenului de autorizare, precum si durata acestei prelungiri trebuie motivate in mod corespunzator si notificate solicitantului inainte de expirarea termenului initial.
(3) Autorizatia se considera acordata in situatia in care autoritatile competente nu au raspuns in termenul prevazut la alin. (2). Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit in cazul in care acest lucru este justificat de motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terte parti.
(4) Autoritatea competenta transmite solicitantului o confirmare de primire a cererii, in termen de 5 zile calendaristice de la data primirii cererii. Confirmarea de primire a cererii trebuie sa precizeze urmatoarele:
a) termenul de procesare a cererii;
b) caile de atac disponibile;
c) dupa caz, mentiunea ca, in lipsa unui raspuns in termenul specificat, autorizatia se considera acordata.
(5) in cazul unei cereri sau al unei documentatii incomplete, solicitantul este informat in cel mai scurt timp, dar nu in mai mult de 5 zile lucratoare de la primirea cererii, cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare, precum si cu privire la consecintele asupra termenului de procesare a cererii, prevazut la alin. (2).
(6) in cazul in care o cerere este respinsa pentru motive de natura procedurala, solicitantul este informat in cel mai scurt termen, dar nu in mai mult de 5 zile lucratoare de la depunerea cererii.
(7) Taxele percepute solicitantului in legatura cu cererea sa trebuie sa fie proportionale cu costul procedurilor de autorizare in cauza, fara a depasi acest cost.

SECTIUNEA a 2-a
Cerinte interzise sau supuse evaluarii
Art. 13. — Nu pot fi incluse intr-un regim de autorizare urmatoarele cerinte:
a) cerinte discriminatorii bazate direct ori indirect pe cetatenie sau, in cazul persoanelor juridice, pe situarea sediului social, in special: cerinta de a detine cetatenia romana, impusa prestatorului, personalului acestuia, asociatilor/actionarilor sau membrilor consiliului de administratie ori de supraveghere, sau cerinta de a avea resedinta in Romania, impusa prestatorului serviciului, personalului acestuia, asociatilor/actionarilor sau membrilor consiliului de administratie ori de supraveghere;
b) interdictia de a fi stabilit sau de a fi inscris in registru in mai mult de un stat membru;
c) restrictii asupra libertatii unui prestator de a alege intre a se stabili cu titlu principal sau secundar pe teritoriul Romaniei;
d) restrictii asupra libertatii unui prestator de a alege intre stabilirea sub forma de agentie, de sucursala sau de filiala pe teritoriul Romaniei;
e) impunerea conditiei de reciprocitate cu statul membru in care prestatorul este deja stabilit, cu exceptia conditiilor de reciprocitate prevazute de legislatia nationala care transpune acte comunitare si de actele comunitare cu aplicabilitate directa in domeniul energiei;
f) conditionarea eliberarii autorizatiei de a presta un serviciu de efectuarea unei analize economice care sa demonstreze existenta unei nevoi economice sau a unei cereri a pietei, de evaluarea efectelor economice potentiale ori curente ale serviciului furnizat sau de evaluarea adecvarii serviciului in raport cu obiectivele planificarii economice stabilite de catre autoritatile competente; aceasta interdictie nu se refera la cerintele de planificare ce tin de motive imperative de interes general si care nu vizeaza obiective economice;
g) interventia directa sau indirecta a operatorilor economici concurenti in procesul de acordare a autorizatiei de prestare a unui serviciu ori in procesul de adoptare a unor decizii, cu exceptia ordinelor si a asociatiilor profesionale sau a altor organizatii in calitate de autoritate competenta; aceasta interdictie nu vizeaza consultarea organizatiilor precum camere de comert sau parteneri sociali in alte aspecte decat cererile
individuale de autorizare si nici consultarea publicului larg;
h) obligatia de a constitui sau de a participa la constituirea unei garantii financiare ori de a incheia o asigurare la un prestator sau organism stabilit pe teritoriul Romaniei, in situatia in care prestatorul este asigurat in alt stat membru;
i) obligatia de a fi inscris, in prealabil, pentru o anumita perioada, in registre din Romania, in vederea prestarii unui serviciu sau de a fi exercitat, in prealabil, o activitate pe teritoriul Romaniei, pentru o anumita perioada de timp.
Art. 14. — (1) Autoritatile competente romane pot conditiona accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia de oricare dintre urmatoarele cerinte:
a) restrictii cantitative sub forma limitarilor stabilite in functie de populatie sau restrictii teritoriale constand in stabilirea unei distante geografice minime intre prestatori;
b) obligatia unui prestator de a se constitui sub o anumita forma juridica;
c) cerinte referitoare la detinerea unui capital social minim;
d) cerinte care rezerva accesul la anumite activitati de servicii anumitor prestatori, in temeiul specificului activitatii, altele decat cerintele referitoare la domeniile reglementate de Legea nr. 200/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) interdictia de a avea mai mult de un loc de stabilire pe teritoriul Romaniei;
f) cerinte care stabilesc un numar minim de salariati;
g) tarife obligatorii minime si/sau maxime pe care trebuie sa le respecte prestatorul;
h) obligatia prestatorului de a oferi alte servicii impreuna cu serviciul sau.
(2) Cerintele mentionate la alin. (1) pot fi impuse numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) nediscriminare — cerintele sunt nediscriminatorii in cazul persoanelor fizice, in functie de cetatenie sau de nationalitate, iar in cazul persoanelor juridice, in functie de situarea sediului social;
b) necesitate — cerintele sunt justificate printr-un motiv imperativ de interes general, astfel cum este definit acesta la art. 2 lit. k);
c) proportionalitate — cerintele sunt adecvate pentru a garanta indeplinirea obiectivului urmarit, ele nu depasesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmarit si nu este posibila inlocuirea acestor cerinte cu alte masuri mai putin restrictive care sa asigure atingerea aceluiasi rezultat.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) sunt incidente serviciilor de interes economic general doar in masura in care aplicarea acestora nu impiedica, in drept sau in fapt, indeplinirea misiunii speciale care le-a fost incredintata.
(4) incepand cu data de 1 ianuarie 2010, autoritatile competente notifica Comisiei Europene actele normative si
dispozitiile cu caracter statutar sau administrativ care include cerintele prevazute la alin. (1), precizand motivele pentru includerea acestor cerinte in actele normative.
(5) in cazul in care Comisia Europeana considera ca actele normative si dispozitiile prevazute la alin. (4) contin bariere in calea liberei circulatii a serviciilor si a dreptului de libera stabilire, autoritatile competente iau masuri pentru a renunta la adoptarea acestora sau pentru abrogarea lor, dupa caz.
(6) Obligatia de notificare prevazuta la alin. (4) se considera indeplinita in cazul proiectelor de acte normative care parcurg procedura de notificare prevazuta in Hotararea Guvernului nr. 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile ulterioare.
Art. 15. — Autoritatile competente au urmatoarele obligatii:
a) analizeaza legislatia in baza careia autorizeaza prestarea serviciilor aflate in competenta lor si initiaza modificari legislative, acolo unde este cazul, in vederea eliminarii regimurilor de autorizare care nu respecta criteriile prevazute la art. 8, pana la data de 15 iunie 2009;
b) analizeaza regimurile de autorizare mentinute si initiaza modificari legislative, dupa caz, pentru eliminarea conditiilor interzise, prevazute la art. 13, sau pentru eliminarea conditiilor evaluabile, prevazute la art. 14 alin. (1), care contravin prevederilor art. 14 alin. (2) si (3), pana la data de 15 iunie 2009;
c) raporteaza prin intermediul platformei electronice Interactive Policy Making (IPM), pana la data de 30 septembrie 2009, toate regimurile de autorizare prevazute la lit.a) si conditiile de autorizare prevazute la lit. b), care in urma evaluarii au fost mentinute.

CAPITOLUL IV
Libera circulatie a serviciilor
SECTIUNEA 1
Libertatea de a furniza servicii si derogarile aferente

Art. 16. — (1) Prestatorii stabiliti intr-un alt stat membru au dreptul de a furniza servicii pe teritoriul Romaniei.
(2) Accesul la furnizarea unui serviciu sau exercitarea acestuia pe teritoriul Romaniei poate fi conditionat(a) de
indeplinirea unor cerinte, doar daca acestea respecta cumulativ urmatoarele principii:
a) principiul nediscriminarii: cerintele nu trebuie sa fie, direct ori indirect, discriminatorii in ceea ce priveste cetatenia sau, pentru persoanele juridice, in ceea ce priveste statul membru in care acestea sunt stabilite;
b) principiul necesitatii: cerintele trebuie sa fie justificate pe baza unor ratiuni de ordine publica, siguranta publica, sanatate publica sau protectia mediului;
c) principiul proportionalitatii: cerintele trebuie sa fie adecvate pentru a garanta realizarea obiectivelor, fara a depasi ceea ce este necesar pentru realizarea acestora.
(3) Libertatea de a furniza servicii in cazul unui prestator stabilit intr-un alt stat membru nu poate fi restransa prin
impunerea uneia dintre urmatoarele cerinte:
a) obligatia de a fi stabilit pe teritoriul Romaniei;
b) obligatia de a obtine o autorizatie din partea unor autoritati competente, incluzand inscrierea intr-un registru pe teritoriul Romaniei, in afara celor impuse prin prevederile prezentei ordonante de urgenta, prin alte acte normative care transpun acte normative comunitare sau prin acte normative comunitare cu aplicabilitate directa;
c) interdictia de a stabili pe teritoriul Romaniei o infrastructura specifica, necesara pentru prestarea serviciilor in cauza;
d) aplicarea unui regim contractual special intre prestator si beneficiarul serviciului, care impiedica sau restrictioneaza prestarea serviciilor in mod independent;
e) obligatia de a detine un document de identitate specific, emis de autoritatea competenta pentru prestarea serviciului respectiv;
f) cerinte care restrictioneaza utilizarea echipamentelor si a materialelor asociate prestarii serviciilor, cu exceptia celor necesare pentru asigurarea sanatatii si a securitatii muncii;
g) restrictii asupra libertatii de a presta serviciile mentionate la art. 19.
(4) Autoritatile administratiei publice pot aplica, in conformitate cu legislatia nationala armonizata, propriile reguli in ceea ce priveste conditiile de angajare, inclusiv cele stabilite in contractele colective.
Art. 17. — Prevederile art. 16 alin. (2) si (3) nu se aplica:
a) serviciilor de interes economic general, printre care: in sectorul postal, serviciilor de natura celor reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile postale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 642/2002, cu modificarile si completarile ulterioare; in sectorul electricitatii, serviciilor reglementate prin Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare; in sectorul gazelor, serviciilor reglementate prin Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; serviciilor de distributie si alimentare cu apa si serviciilor de canalizare si tratare a apelor uzate sau reziduale reglementate prin Legea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241/2006, cu modificarile si completarile ulterioare; serviciilor de tratare a deseurilor; in sectorul energiei termice, serviciilor reglementate prin Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006; serviciilor de salubrizare, reglementate prin Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006, cu modificarile si completarile ulterioare; serviciilor de iluminat public, reglementate prin Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006; serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local;
b) domeniilor reglementate prin Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale;
c) domeniilor reglementate prin Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) serviciilor de asistenta juridica reglementate de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) domeniilor reglementate prin cap. IV 1 din Legea nr. 200/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; art. 24 si 24 1 din Hotararea Guvernului nr. 860/2004 privind recunoasterea calificarii de medic veterinar si reglementarea unor aspecte referitoare la exercitarea profesiei de medic veterinar, cu modificarile si completarile ulterioare; art. 11 alin. 2 din Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata;
f) domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1.408/71 al Consiliului privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii;
g) formalitatilor administrative reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 260/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;
h) in ceea ce priveste cetatenii tarilor terte care se deplaseaza in Romania pentru prestarea sau pentru a li se furniza un serviciu, dreptului autoritatilor romane de a solicita viza ori permis de sedere pentru resortisanti din tari terte carora nu li se aplica regimul de recunoastere reciproca prevazut la art. 21 din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune sau posibilitatii de a obliga resortisantii din tarile terte sa se prezinte la autoritatile competente din Romania la momentul intrarii acestora pe teritoriul sau ori la o data ulterioara;
i) in ceea ce priveste transportul de deseuri, domeniilor reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind transferurile de deseuri;
j) drepturilor de autor si drepturilor conexe, drepturilor sui-generis ale fabricantilor bazelor de date, drepturilor de proprietate industriala, inclusiv drepturilor reglementate prin Legea nr. 16/1995 privind protectia topografiilor produselor semiconductoare, republicata;
k) documentelor care, potrivit legislatiei nationale, necesita interventia unui notar;
l) domeniilor reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statuar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate, aprobata cu modificari prin Legea nr. 278/2008;
m) procedurii de inmatriculare a vehiculelor achizitionate in leasing dintr-un alt stat membru;
n) obligatiilor contractuale si extracontractuale, inclusiv forma contractelor, determinate in conformitate cu normele dreptului privat international.
Art. 18. — (1) Prin derogare de la prevederile art. 16 si doar in cazuri exceptionale, autoritatile competente pot lua masuri cu privire la un prestator stabilit intr-un alt stat membru, pentru a garanta siguranta serviciilor.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) pot fi adoptate numai cu respectarea procedurii de asistenta reciproca stabilita la art. 40 si numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) prevederile nationale in conformitate cu care se adopta masura respectiva nu au facut obiectul armonizarii, la nivel comunitar, in domeniul sigurantei serviciilor;
b) masurile prevad un nivel mai inalt de protectie a beneficiarului decat cel prevazut intr-o masura adoptata de statul membru de stabilire in conformitate cu prevederile sale nationale;
c) statul membru de stabilire nu adopta nicio masura sau adopta masuri insuficiente in comparatie cu cele prevazute la art. 40;
d) masurile sunt proportionale cu obiectivul garantarii sigurantei serviciilor.

SECȚIUNEA a 2-a
Drepturile beneficiarilor de servicii

Art. 19. — Utilizarea de catre un beneficiar a unui serviciu oferit de catre un prestator stabilit intr-un alt stat membru nu poate fi restrictionata, in special prin impunerea urmatoarelor cerinte:
a) obligatia de a obtine o autorizatie de la autoritatile competente sau de a face o declaratie catre acestea daca doresc sa apeleze la serviciile unor prestatori stabiliti in alt stat membru;
b) limite discriminatorii in acordarea asistentei financiare pentru folosirea unui anumit serviciu pe motiv ca prestatorul este stabilit intr-un alt stat membru sau din motive referitoare la locul unde se presteaza serviciul.
Art. 20. — (1) Prestatorii nu pot include conditii discriminatorii referitoare la cetatenie sau la nationalitate ori la locul de resedinta sau la sediul beneficiarului in conditiile generale de acces la un serviciu puse la dispozitia publicului.
(2) Prestatorii pot stabili conditii de acces diferite in cazul in care acestea sunt justificate prin criterii obiective.
(3) Clauzele ori declaratiile ce cuprind conditii discriminatorii sunt nule de drept.
Art. 21. — (1) Se desemneaza Centrul European al Consumatorilor din Romania ca organism competent pentru aspectele legate de informarea si asistenta oferite consumatorilor.
(2) Informatiile puse la dispozitia consumatorilor cuprind urmatoarele:
a) informatii generale referitoare la cerintele din domeniul protectiei consumatorilor;
b) informatii generale cu privire la posibilitatile de solutionare a unui litigiu intre un prestator si un consumator, inclusiv caile de atac disponibile in cazul unui litigiu intre un prestator si un consumator;
c) datele de contact ale asociatiilor de la care consumatorii pot obtine asistenta practica.
(3) Informatiile si asistenta se ofera intr-o maniera clara si trebuie sa fie actualizate si usor accesibile de la distanta, inclusiv prin mijloace electronice.
(4) In vederea indeplinirii cerintelor stabilite la alin. (2), atunci cand este sesizat de catre un consumator, Centrul European al Consumatorilor din Romania contacteaza, in cazul in care este necesar, organismul competent al statului membru de stabilire al prestatorului in cauza. Informatiile primite de la organismul competent din statul membru de stabilire al prestatorului in cauza vor fi transmise consumatorului.
(5) Centrul European al Consumatorilor din Romania va raspunde solicitarilor primite de la organismele competente din alte state membre ori din Romania, in cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 20 de zile de la primirea solicitarii.
Art. 22. — In vederea aplicarii prevederilor prezentului capitol, autoritatile competente au urmatoarele obligatii:
a) analizeaza legislatia in baza careia autorizeaza prestarea serviciilor aflate in competenta lor si initiaza modificari legislative, acolo unde este cazul, in vederea eliminarii cerintelor care contravin prevederilor art. 16, pana la data de 15 iunie 2009;
b) raporteaza prin intermediul platformei electronice Interactive Policy Making (IPM), pana la data de 30 septembrie 2009, toate
cerintele mentinute potrivit prevederilor art. 16 alin. (4).

CAPITOLUL V
Calitatea serviciilor

Art. 23. — (1) Prezenta ordonanta de urgenta nu aduce atingere dreptului autoritatilor competente de a solicita prestatorilor ale caror servicii prezinta un risc direct si specific pentru sanatatea si siguranta beneficiarului sau a unei terte persoane ori pentru securitatea financiara a beneficiarului, incheierea unei asigurari de raspundere profesionala, corespunzatoare naturii si gradului de risc, sau acordarea unei garantii ori incheierea unui acord similar, echivalent sau comparabil in esenta cu aceasta in ceea ce priveste scopul.
(2) Atunci cand un prestator se stabileste in Romania, autoritatile competente nu pot solicita o asigurare de raspundere profesionala sau o garantie in cazul in care acesta este deja acoperit de o garantie echivalenta ori comparabila in esenta in ceea ce priveste scopul si acoperirea pe care o ofera in privinta riscului asigurat, a sumei asigurate sau a plafonului garantiei, precum si eventuale excluderi de la acoperire, intr-un alt stat membru in care prestatorul este deja stabilit. In cazul in care echivalenta este doar partiala, autoritatile competente romane pot solicita o garantie suplimentara pentru a acoperi aspectele care nu sunt deja acoperite.
(3) In cazul in care autoritatile competente romane impun unui prestator stabilit in Romania sa incheie o asigurare de raspundere profesionala sau sa ofere o alta garantie, acestea accepta ca mijloace suficiente de proba dovada acoperirii asigurarii, eliberata de institutiile de credit si de asiguratorii stabiliti in alte state membre.
(4) Dispozitiile alin. (1)—(3) nu aduc atingere asigurarilor profesionale sau sistemelor de garantii prevazute in acte normative nationale care transpun directive ori care creeaza cadrul juridic necesar aplicarii directe a unui regulament.
(5) In sensul prezentului articol:
a) risc direct si specific inseamna un risc care decurge direct din prestarea serviciului;
b) sanatatea si siguranta inseamna, referitor la un beneficiar sau la o terta persoana, prevenirea decesului ori a unei vatamari corporale grave;
c) securitatea financiara inseamna, referitor la un beneficiar, prevenirea unor pierderi importante in capital sau din valoarea unui bun;
d) asigurare de raspundere profesionala inseamna o asigurare incheiata de un prestator in vederea raspunderii potentiale fata de beneficiari si, dupa caz, fata de terti, pentru prejudicii cauzate prin furnizarea serviciului.
Art. 24. — (1) Prestatorii nu pot fi supusi unor cerinte care ii obliga sa exercite o anumita activitate specifica in mod exclusiv ori care limiteaza exercitarea, in comun sau in parteneriate, de activitati diferite.
(2) Fac exceptie urmatoarele categorii de prestatori:
a) profesiile reglementate, in masura in care este necesar pentru asigurarea concordantei cu regulile de etica si conduita profesionala, in scopul respectarii independentei si a impartialitatii profesiei;
b) prestatorii de servicii de certificare, acreditare, monitorizare tehnica, servicii de testare sau incercare, in masura in care este necesar pentru asigurarea independentei si a impartialitatii.
(3) In cazul in care sunt autorizate activitati multidisciplinare intre prestatorii mentionati la alin. (2) autoritatile competente trebuie sa se asigure ca se indeplinesc urmatoarele conditii:
a) prevenirea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor intre activitati;
b) asigurarea independentei si a impartialitatii specifice activitatilor desfasurate;
c) asigurarea compatibilitatii intre regulile de etica si conduita profesionala, care guverneaza activitatile, in special din ratiuni care tin de secretul profesional.
(4) In vederea aplicarii prevederilor alin. (1)—(3), autoritatile competente au urmatoarele obligatii:
a) analizeaza legislatia in baza careia autorizeaza prestarea serviciilor aflate in competenta lor si initiaza modificari legislative, acolo unde este cazul, in vederea eliminarii cerintelor care contravin prevederilor alin. (1)—(3) pana in data de 15 iunie 2009;
b) raporteaza prin intermediul platformei electronice Interactive Policy Making (IPM), pana la data de 30 septembrie 2009, toate cerintele mentinute in baza alin. (2).
Art. 25. — (1) La solicitarea prestatorilor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ofera acestora consultanta in realizarea unor coduri de conduita.
(2) Centrul European al Consumatorilor din Romania publica pe pagina sa de internet informatii cu privire la semnificatia anumitor etichete, precum si criteriile de aplicare a etichetelor si a altor marci ale calitatii referitoare la servicii.
(3) Asociatiile profesionale trebuie sa faca usor accesibile beneficiarilor si prestatorilor informatii cu privire la semnificatia anumitor etichete, precum si criteriile de aplicare a etichetelor si a altor marci ale calitatii referitoare la servicii.
(4) Autoritatile cu responsabilitati in domeniu, in cooperare cu Comisia Europeana, adopta, dupa caz, masuri adiacente pentru a incuraja organizatiile profesionale, camerele de comert, asociatiile patronale, precum si asociatiile de consumatori sa promoveze furnizarea unor servicii de calitate, in special prin usurarea evaluarii competentei prestatorului.
(5) Asociatiile de consumatori si asociatiile profesionale sau patronale pot coopera, la nivel comunitar, pentru a promova furnizarea unor servicii de calitate.
(6) Centrul European al Consumatorilor din Romania coopereaza cu asociatiile de consumatori si cu asociatiile profesionale, pentru a promova furnizarea unor servicii de calitate.
Art. 26. — (1) Prestatorii au obligatia de a pune la dispozitia beneficiarilor urmatoarele informatii:
a) numele sau denumirea prestatorului, forma de organizare, adresa unde este stabilit, precum si date care sa permita contactarea rapida si comunicarea directa cu acesta, dupa caz, prin mijloace electronice;
b) in cazul in care prestatorul este inmatriculat intr-un registru, numele acelui registru si numarul de inregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente in acel registru;
c) in cazul in care activitatea este supusa unui regim de autorizare, datele autoritatii competente care a eliberat autorizatia;
d) in cazul in care prestatorul exercita o activitate care este supusa TVA, numarul de identificare mentionat la art. 153, 153 1si 154 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) in cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul este inscris, titlul profesional si statul membru in care a fost acordat acest titlu;
f) conditiile si clauzele generale de prestare a serviciului, daca exista, utilizate de catre prestator;
g) clauze contractuale cu privire la legea aplicabila contractului si/sau la instanta competenta daca sunt folosite de catre prestator;
h) existenta unei garantii postvanzare care nu este impusa prin lege;
i) pretul serviciului, in cazul in care acesta este stabilit, in prealabil, de catre prestator, pentru un anumit tip de serviciu;
j) principalele caracteristici ale serviciilor, in cazul in care acestea nu reies deja din context;
k) asigurarea de raspundere civila profesionala sau garantiile profesionale, daca exista, si, in special, datele de contact ale asiguratorului sau ale garantului, precum si teritoriul pe care este valabila.
(2) La alegerea prestatorului, informatiile mentionate la alin. (1): a) sunt comunicate de catre prestator din proprie initiativa;
b) sunt usor accesibile beneficiarului in locul prestarii serviciului sau al incheierii contractului;
c) pot fi accesate cu usurinta de catre beneficiar, prin mijloace electronice, la o adresa oferita de catre prestator;
d) sunt cuprinse in orice documente de informare oferite beneficiarului de catre prestator, documente care cuprind o descriere detaliata a serviciului prestat.
(3) La cererea beneficiarului, prestatorii ofera urmatoarele informatii suplimentare:
a) pretul serviciului, in cazul in care acesta nu este stabilit, in prealabil, de catre prestator, sau, daca nu poate fi comunicat un pret exact, o metoda de calcul al pretului, astfel incat acesta sa poata fi verificat de catre beneficiar, sau un deviz suficient de detaliat;
b) in ceea ce priveste profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile in statul membru de stabilire si mijloacele prin care se poate obtine accesul la acestea;
c) informatii cu privire la activitatile conexe si la parteneriatele prestatorilor, agreate pentru desfasurarea acestor activitati, care sunt legate de serviciul in cauza, precum si cu privire la masurile luate pentru a se evita conflictele de interese. Aceste informatii se includ in orice document informativ in care prestatorii ofera o descriere detaliata a serviciilor lor;
d) codurile de conduita la care a aderat prestatorul si adresele de internet la care aceste coduri pot fi consultate, specificand limba in care sunt disponibile;
e) in cazul in care unui prestator ii este aplicabil un cod de conduita sau este membru al unei asociatii profesionale ori al unui organism profesional care instituie posibilitatea de a recurge la mecanisme de solutionare pe cale extrajudiciara a litigiilor, informeaza beneficiarii cu privire la posibilitatea utilizarii acestora; prestatorul trebuie sa indice modalitatea prin care beneficiarii pot obtine informatii detaliate cu privire la modalitatile extrajudiciare de solutionare a litigiilor.
(4) Prestatorul ofera informatiile mentionate la alin. (1)—(3) in mod complet, corect, precis si in timp util inainte de incheierea contractului sau, in absenta unui contract scris, inainte de prestarea serviciului.
(5) Intervalul de timp de la furnizarea informatiilor mentionate la alin. (1)—(3) pana la contractarea sau prestarea efectiva a serviciului nu poate fi mai scurt de 5 zile. Cu acordul scris al beneficiarului, termenul de 5 zile poate fi redus.
(6) Prezentul articol nu aduce atingere altor dispozitii legale prin care sunt reglementate cerintele de informare.
Art. 27. — (1) Pentru solutionarea unor eventuale litigii, in afara de informatiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a), prestatorii vor furniza beneficiarilor, in special, adresa postala, numarul de fax sau adresa de e-mail si numarul de telefon la care toti beneficiarii, inclusiv cei care au resedinta sau sediul social intrun alt stat membru, le pot adresa o reclamatie sau o solicitare de informatii in legatura cu serviciul prestat. Prestatorii pun la dispozitie, de asemenea, adresa sediului social, in cazul in care aceasta nu este adresa obisnuita pentru corespondenta.
(2) Prestatorii trebuie sa faca dovada ca au raspuns reclamatiilor primite in cel mai scurt termen, care nu poate depasi 30 de zile calendaristice, si ca au depus eforturile necesare identificarii unei solutii satisfacatoare.
(3) Prestatorii trebuie sa faca dovada ca au furnizat complet, corect si precis informatiile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta.
(4) Prestatorii care sunt supusi unui cod de conduita sau sunt membri ai unei asociatii ori ai unui organism profesional ale caror norme prevad recurgerea la modalitati extrajudiciare de solutionare a litigiilor ii informeaza pe beneficiari in aceasta privinta si mentioneaza acest lucru in orice document in care sunt prezentate detaliat serviciile lor, indicand modul in care se pot accesa informatii detaliate cu privire la acestea.
Art. 28. — (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda contraventionala urmatoarele fapte:
a) in cazul nerespectarii de catre prestatori a obligatiilor prevazute la art. 20, cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei;
b) in cazul nerespectarii de catre prestatori a obligatiilor prevazute la art. 26 alin. (1)—(5), cu amenda de la 1.000 la 10.000 lei;
c) nerespectarea de catre prestatori a obligatiilor prevazute la art. 27, cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei.
(2) Contravenientul poate achita, in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
(3) Valoarea amenzilor prevazute la art. 28 alin. (1) se va actualiza prin hotarare a Guvernului.
(4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, in cazul in care, prin incalcarea prevederilor legale, sunt sau pot fi afectate interesele consumatorilor.
(5) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL VI
Cooperarea administrativa

Art. 29. — Autoritatile competente romane coopereaza, prin intermediul SIPI, cu autoritatile competente din celelalte state membre, in vederea asigurarii controlului prestatorilor de servicii si al serviciilor pe care acestia le presteaza.
Art. 30. — (1) Departamentul pentru Afaceri Europene este coordonatorul national al SIPI in domeniul serviciilor si indeplineste urmatoarele atributii:
a) propune Guvernului desemnarea, prin hotarare, dupa criteriul domeniului de activitate, a coordonatorilor delegati ai SIPI in domeniul serviciilor;
b) inregistreaza in SIPI coordonatorii delegati, in perioada prealabila lansarii de catre Comisia Europeana a procesului de autoinregistrare;
c) modifica parametrii de inregistrare in SIPI ai coordonatorilor delegati, la solicitarea acestora, in perioada prealabila lansarii de catre Comisia Europeana a procesului de autoinregistrare;
d) valideaza inregistrarile in SIPI ale autoritatilor competente dupa lansarea procesului de autoinregistrare;
e) asigura asistenta coordonatorilor delegati cu privire la utilizarea SIPI;
f) indeplineste functia de punct national de contact pentru Comisia Europeana si pentru celelalte state membre cu privire la implementarea si gestionarea SIPI in Romania.
(2) Coordonatorii delegati ai SIPI in domeniul serviciilor indeplinesc urmatoarele atributii:
a) identifica autoritatile competente si le informeaza cu privire la obligatia de a utiliza SIPI, de a solicita inregistrarea in SIPI sau de a se autoinregistra in SIPI, dupa caz;
b) inregistreaza in SIPI autoritatile competente, in perioada prealabila lansarii de catre Comisia Europeana a procesului de autoinregistrare;
c) se autoinregistreaza in SIPI si opereaza in permanenta modificarile necesare dupa lansarea de catre Comisia Europeana a procesului de autoinregistrare;
d) asigura asistenta autoritatilor competente relevante pentru domeniul lor de activitate, cu privire la utilizarea SIPI.
Art. 31. — (1) Autoritatile competente sunt obligate sa solicite coordonatorilor delegati ai SIPI din domeniul lor de activitate inregistrarea in SIPI.
(2) Autoritatile competente desemneaza cel putin o persoana din cadrul institutiei in vederea transmiterii de solicitari catre autoritatile competente din alte state membre si a formularii de raspunsuri la solicitarile acestora, prin intermediul SIPI.
(3) Solicitarile privind inregistrarea in SIPI trebuie sa cuprinda informatii privind:
a) denumirea autoritatii competente si descrierea sintetica a activitatii daca acest lucru nu rezulta in mod clar din denumire;
b) datele de contact ale autoritatii competente, respectiv adresa, numarul de telefon/fax, adresa de e-mail, pagina de web;
c) limbile oficiale ale Uniunii Europene pe care le inteleg lucratorii autoritatii competente;
d) domeniul de activitate;
e) datele de contact ale persoanei care urmeaza a fi inregistrata in SIPI pentru autoritatea competenta.
(4) Autoritatile competente au obligatia de a notifica modificarea informatiilor mentionate la alin. (3) coordonatorului delegat din domeniul propriu de activitate in perioada prealabila lansarii, de catre Comisia Europeana, a procesului de autoinregistrare.
(5) Dupa lansarea procesului de autoinregistrare in SIPI, autoritatile competente neinregistrate sunt obligate sa se inregistreze in SIPI si sa solicite coordonatorului national al SIPI
validarea inregistrarii.
Art. 32. — (1) Autoritatile competente romane transmit, prin intermediul SIPI, autoritatilor competente din celelalte state membre, solicitari de informatii sau solicitari privind efectuarea unor verificari, inspectii si investigatii cu privire la:
a) prestatorii stabiliti pe teritoriul Romaniei, care presteaza servicii pe teritoriul statelor membre respective; sau
b) prestatorii stabiliti pe teritoriul statelor membre respective, care presteaza servicii pe teritoriul Romaniei.
(2) In legatura cu prestatorii stabiliti pe teritoriul Romaniei, care presteaza servicii pe teritoriul altor state membre, autoritatile competente romane pot solicita efectuarea unor verificari, inspectii si investigatii necesare pentru a asigura controlul activitatii prestatorilor in cauza, pe teritoriul statelor membre respective.
(3) In legatura cu prestatorii stabiliti pe teritoriul altui stat membru, care presteaza servicii pe teritoriul Romaniei, autoritatile competente romane pot solicita informatii, pe baza seturilor de intrebari existente in sistem, inclusiv cu privire la:
a) desfasurarea efectiva a unei activitati economice in mod legal pe teritoriul statului respectiv;
b) masurile disciplinare sau administrative si hotararile de deschidere sau inchidere a procedurii insolventei;
c) punerea in executare a unor sanctiuni la sediul prestatorului de servicii si la punctele de lucru aflate pe teritoriul statului respectiv, in legatura cu serviciile prestate de acesta pe teritoriul Romaniei.
(4) In cuprinsul solicitarilor prevazute la alin. (1)—(3) autoritatile competente romane mentioneaza motivele si descrierea situatiei de fapt care determina efectuarea demersului.
(5) Informatiile si documentele obtinute in urma solicitarilor prevazute la alin. (1)—(3) se utilizeaza numai in scopul pentru care au fost solicitate.
Art. 33. — (1) Autoritatile competente romane primesc, prin intermediul SIPI, de la autoritatile competente din alte state membre, solicitari de informatii sau solicitari privind efectuarea unor verificari, inspectii si investigatii, cu privire la prestatorii stabiliti pe teritoriul Romaniei care presteaza servicii pe teritoriul statului membru respectiv sau cu privire la prestatorii stabiliti pe teritoriul statului membru respectiv si care presteaza servicii pe teritoriul Romaniei.
(2) Autoritatile competente romane accepta solicitarile prevazute la alin. (1) daca solutionarea integrala sau partiala a acestora intra in competenta lor legala si daca in cuprinsul solicitarilor se mentioneaza motivele si descrierea situatiei de fapt care a determinat efectuarea demersului.
(3) In cazul in care solutionarea integrala sau partiala a solicitarilor prevazute la alin. (1) nu intra in competenta sa legala, autoritatea solicitata o retransmite altei autoritati pe care o considera competenta, precizand motivele care determina acest demers.
(4) Atunci cand, dupa acceptarea unei solicitari, se constata ca pentru realizarea verificarilor, inspectiilor sau investigatiilor sunt necesare informatii sau documente suplimentare, acestea se solicita autoritatilor care au initiat solicitarea.
(5) Raspunsul contine informatiile cu privire la rezultatele verificarilor, inspectiilor si investigatiilor si, atunci cand este cazul, cu privire la masurile care au fost luate in urma desfasurarii acestor activitati.
(6) Autoritatile competente romane transmit raspunsul prin intermediul SIPI in termenul precizat in cuprinsul solicitarii sau in termenul necesar pentru realizarea activitatilor respective, daca termenul nu este precizat. Atunci cand, din motive obiective, activitatile nu pot fi realizate in termenul precizat in cuprinsul solicitarii, autoritatea care a acceptat solicitarea informeaza autoritatea solicitanta cu privire la acest aspect.
(7) In cazul in care autoritatea care primeste o solicitare nu este competenta a solutiona solicitarea si nu cunoaste autoritatea competenta, aceasta inainteaza solicitarea catre coordonatorul delegat in vederea identificarii autoritatii competente.
(8) In cazul in care coordonatorul delegat nu poate identifica autoritatea competenta a solutiona o solicitare, acesta redirectioneaza solicitarea catre coordonatorul national in vederea stabilirii competentei.
Art. 34. — (1) Autoritatile competente furnizeaza, potrivit competentelor legale, in baza solicitarilor primite prin intermediul SIPI, informatii pe baza seturilor de intrebari existente in sistem, inclusiv cu privire la:
a) desfasurarea efectiva a unei activitati economice in mod legal pe teritoriul Romaniei de catre un prestator stabilit pe teritoriul Romaniei care presteaza servicii intr-un alt stat membru;
b) masurile disciplinare sau administrative si deciziile referitoare la deschiderea ori inchiderea procedurii de insolventa luate de catre autoritatile romane impotriva unui prestator si care privesc in mod direct competenta prestatorului sau fiabilitatea profesionala a acestuia.
(2) Autoritatea competenta care comunica informatiile prevazute la alin. (1) lit. b) il informeaza pe prestatorul in cauza cu privire la aceasta comunicare, in termen de 5 zile lucratoare de la data transmiterii raspunsului catre autoritatea solicitanta.
(3) Masurile disciplinare sau administrative prevazute la alin. (1) lit. b) se comunica numai daca sunt definitive si/sau irevocabile. Pentru celelalte decizii prevazute la alin. (1) se mentioneaza in cuprinsul raspunsului daca hotararea este definitiva si/sau irevocabila sau daca s-a introdus o cale de atac impotriva acesteia, precum si data la care urmeaza a fi solutionata calea de atac.
(4) In cuprinsul raspunsului cu privire la aspectele prevazute la alin. (1) lit. b), se mentioneaza si dispozitiile de drept intern in temeiul carora prestatorul a fost sanctionat.
(5) Daca schimbul de informatii vizeaza date cu caracter personal, acesta se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 35. — (1) Autoritatile competente romane efectueaza, inclusiv in baza solicitarilor primite prin intermediul SIPI, activitati de control sau de punere in executare a unor sanctiuni, potrivit atributiilor legale, la sediul unui prestator stabilit in Romania si la punctele de lucru aflate pe teritoriul Romaniei.
(2) Autoritatile competente romane informeaza autoritatea solicitanta cu privire la rezultatul activitatilor de control si la masurile luate, daca este cazul, prin intermediul SIPI.
(3) Autoritatile competente romane nu se abtin sa adopte masuri de control ori de punere in executare pe teritoriul Romaniei pe motiv ca serviciul a fost prestat sau a cauzat prejudicii in alt stat membru.
(4) Autoritatile competente romane asigura controlul prestatorilor stabiliti in Romania, fara ca aceasta sa implice obligatia de a efectua verificari si controale factuale pe teritoriul statelor membre unde se presteaza serviciul. Astfel de verificari si controale se efectueaza de catre autoritatile competente din statul membru unde opereaza temporar prestatorul, la cererea autoritatilor romane.
Art. 36. — (1) Autoritatile competente romane efectueaza
controale, potrivit atributiilor legale, cu privire la activitatea desfasurata pe teritoriul Romaniei de catre prestatori stabiliti in alte state membre, la solicitarea autoritatilor competente din statele membre de stabilire, si pot decide cu privire la masurile cele mai potrivite care trebuie luate in fiecare caz in parte, pentru a raspunde solicitarilor primite prin intermediul SIPI.
(2) Autoritatile competente romane sunt responsabile de controlul activitatii prestatorului pe teritoriul sau din punctul de vedere al respectarii cerintelor care pot fi impuse in temeiul art. 16 si 17. Astfel, autoritatile competente romane:
a) adopta toate masurile necesare pentru a asigura ca prestatorul indeplineste cerintele legate de accesul la activitatea respectiva si exercitarea acesteia;
b) efectueaza verificari, inspectii si investigatii necesare pentru controlul serviciului prestat.
(3) Autoritatile competente romane pot efectua activitati de control, potrivit atributiilor stabilite de lege, in alte cazuri decat pentru a raspunde unor solicitari primite prin intermediul SIPI, cu conditia ca acestea sa nu fie discriminatorii, sa fie proportionale si sa nu fie motivate de faptul ca prestatorul este stabilit in alt stat membru.
Art. 37. — Autoritatile competente romane permit autoritatilor competente din celelalte state membre consultarea registrelor pe care le detin, asa cum sunt ele definite la art. 2 lit. n) si in care sunt inregistrate informatii cu privire la prestatorii stabiliti pe teritoriul Romaniei, in aceleasi conditii in care este permisa consultarea respectivelor registre de catre autoritatile romane cu competente echivalente.
Art. 38. — (1) Autoritatile competente solicita motivat, prin intermediul SIPI, interventia coordonatorului delegat al SIPI pentru domeniul de activitate respectiv in vederea obtinerii unui raspuns, in oricare dintre urmatoarele cazuri:
a) solicitarile transmise prin intermediul SIPI nu au fost acceptate;
b) solicitarile transmise prin intermediul SIPI au fost acceptate, insa nu s-a primit un raspuns in termenul stabilit;
c) solicitarile transmise prin intermediul SIPI au fost acceptate, insa raspunsul primit nu este considerat satisfacator.
(2) In situatia in care considera justificata solicitarea de interventie, coordonatorul delegat al SIPI, sesizat potrivit alin. (1), transmite, prin intermediul SIPI, o cerere de interventie coordonatorului delegat pentru serviciul in cauza al celuilalt stat membru.
(3) Daca nu se primeste un raspuns satisfacator, coordonatorul delegat al SIPI in cauza propune coordonatorului national al SIPI transmiterea unei informari catre Comisia Europeana cu privire la neindeplinirea obligatiilor de asistenta de catre statul membru respectiv.
(4) In situatia in care considera justificata propunerea coordonatorului delegat al SIPI, coordonatorul national al SIPI transmite o informare catre Comisia Europeana cu privire la neindeplinirea obligatiilor de asistenta de catre statul membru respectiv.
Art. 39. — (1) In cazul in care o autoritate competenta are cunostinta despre acte ori imprejurari grave si precise referitoare la o activitate de servicii care ar putea cauza prejudicii grave sanatatii sau sigurantei persoanelor ori mediului, pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul altor state membre, aceasta propune coordonatorului delegat SIPI transmiterea unei alerte, prin intermediul SIPI, catre Comisia Europeana, statul membru de stabilire si statele membre in cauza.
(2) In urma analizarii informarilor primite potrivit alin. (1), coordonatorul delegat al SIPI inainteaza coordonatorului national al SIPI propunerea de transmitere a alertei, daca o considera justificata.
(3) Coordonatorul national al SIPI analizeaza propunerea din punctul de vedere al respectarii procedurilor si criteriilor pentru alerta si, atunci cand cazul intruneste toate criteriile, transmite alerta catre Comisia Europeana, statul membru de stabilire si catre celelalte state membre cu privire la aspectele constatate si la masurile luate de catre autoritatile romane.
Art. 40. — (1) In cazul in care o autoritate competenta romana intentioneaza sa adopte o masura in conformitate cu art. 18, procedura stabilita la alin. (2)—(8) se aplica fara a aduce atingere procedurilor judiciare, inclusiv procedurilor preliminare si actelor infaptuite in cadrul unei cercetari penale.
(2) Autoritatea competenta romana solicita autoritatii competente din statul membru de stabilire sa adopte masuri impotriva prestatorului respectiv, oferind toate informatiile relevante cu privire la serviciul in cauza si la circumstantele cauzei.
(3) In urma primirii raspunsului de la autoritatea competenta din statul membru de stabilire cu privire la masurile adoptate ori avute in vedere sau, dupa caz, motivele pentru care nu a luat nicio masura, autoritatea competenta romana poate solicita coordonatorului delegat al SIPI declansarea procedurii de derogare.
(4) Coordonatorul delegat al SIPI verifica temeiul solicitarii si, in cazul in care aproba transmiterea solicitarii de derogare, transmite coordonatorului national al SIPI solicitarea de a notifica Comisiei Europene si statului membru de stabilire intentia de a adopta masuri, indicand urmatoarele:
a) motivele pentru care considera ca masurile adoptate sau avute in vedere de statul membru de stabilire sunt inadecvate;
b) motivele pentru care considera ca masurile pe care intentioneaza sa le adopte indeplinesc cerintele prevazute la art. 18.
(5) Masurile nu pot fi adoptate decat dupa un termen de 15 zile lucratoare de la data notificarii prevazute la alin. (4).
(6) La solicitarea Comisiei Europene, autoritatea competenta romana are obligatia de a nu adopta masurile propuse sau de a suspenda de urgenta masurile initiate, in cazul in care se constata ca acestea sunt incompatibile cu legislatia comunitara.
(7) Coordonatorul national al SIPI poate refuza transmiterea unei solicitari de derogare daca nu au fost respectate procedurile sau daca aceasta nu indeplineste cumulativ criteriile pentru derogare.
(8) In caz de urgenta, o autoritate competenta care intentioneaza sa adopte o masura poate deroga de la prevederile alin. (2)—(5) si (7). In astfel de cazuri, masurile se notifica in cel mai scurt termen, prin intermediul si cu acordul coordonatorului national al SIPI, Comisiei Europene si statului membru de stabilire, fiind indicate motivele care justifica urgenta.
(9) In cazul in care coordonatorul national al SIPI primeste o comunicare din partea unei autoritati competente dintr-un alt stat membru cu privire la intentia acesteia de a lua masuri impotriva unui prestator stabilit in Romania care presteaza servicii in statul respectiv, coordonatorul national al SIPI va transmite imediat comunicarea coordonatorului delegat al SIPI, acesta avand obligatia de a analiza cazul respectiv si masurile luate de autoritatea competenta romana si de a transmite coordonatorului national al SIPI pozitia sa cu privire la legitimitatea derogarii solicitate.

CAPITOLUL VII
Dispozitii finale

Art. 41. — (1) Conditiile de organizare si functionare a punctelor de contact unic se stabilesc prin hotarare a Guvernului, pana la data de 1 iulie 2009.
(2) Normele si procedurile de cooperare administrativa prin intermediul SIPI vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului pana la data de 1 iulie 2009.
Art. 42. — Departamentul pentru Afaceri Europene notifica Comisiei Europene prezenta ordonanta de urgenta, precum si actele normative prevazute la art. 41.

Prezenta ordonanta de urgenta transpune prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile in cadrul pietei interne, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 376 din 27 decembrie 2006.