Recuperatorii nu mai pot executa silit debitorii in baza contractelor de credit!

Contractele de credit și de leasing încheiate cu persoanele fizice nu vor mai fi titluri executorii, un proiect legislativ cu această propunere fiind adoptat în Parlament azi, 19 decembrie.

Executarea restanțierilor in baza contractelor de credit incheiate cu bancile se va face mai greu, pentru că recuperatorii trebuie să obțină, mai intai, hotarari judecatoresti definitive impotriva debitorilor si apoi, in baza acestora, sa treaca la executarea silita.

Legislația in vigoare prevede că sunt titluri executorii atat contractele de credit, cat și cele de leasing și nu se distinge între cine e împrumutatul/utilizatorul. În propunerea legislativă adoptata de Parlament si care tocmai a primit votul decisiv în Camera Deputaților se prevede ca astfel de contracte să nu mai fie titluri executorii când sunt încheiate cu consumatorii (adică de românul de rând, atunci când cumpără pentru sine, nu în exercițiul unei activități economice).

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing precum si a Ordonanţei de Urgenţă nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului este documentul pe care deputații l-au votat în aceeași formă ca senatorii, fără admiterea vreunui amendament.

Practic, este nevoie ca proiectul să fie aprobat prin decret de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

Ce înseamnă ca nu vor mai fi  titluri executorii contractele de credit și cele de leasing?

In prezent, recuperatorii (Kruk, EOS, Agio, Credit Plus Gulf etc) pot trece foarte rapid la executarea rau-platnicilor in temeiul contractelor de credit sau leasing incheiate de debitori cu bancile sau firmele de leasing.

Modificarea legislativa presupune faptul ca recuperatorii de creante nu vor mai putea trece imediat la executarea silita a debitorilor prin poprirea veniturilor acestora si vanzarea la licitatie a caselor si terenurilor, ci vor trebui, mai intai, sa obtina o hotarare judecatoreasca de obligare a acestora la plata creditului restant si a dobanzilor penalizatoare, in urma unui proces.

Abia dupa obtinerea unei hotarari judecatoresti definitive, recuperatorii vor putea demara executarea silita a debitorilor.

E important să subliniem că beneficiul nu va fi acordat firmelor sau persoanelor fizice autorizate care se împrumută la bănci ori încheie contracte de leasing.

De asemenea, se prevede că în cazul în care în contractul de credit sunt prevăzute penalități de întârziere, dobânzi sau alte obligații de plată accesorii, aceste daune interese nu vor putea depăși 50/% din suma reprezentând ratele restante la data rezilierii.

In acelesi proiect adoptat azi, se arata ca, rezilierea contractului de leasing poate interveni dupa trei luni de neplata a ratelor:

„În cazul în care utilizatorul restituie bunul în termenul prevăzut în contract, eventualele despăgubiri nu pot cuprinde decât diferența între totalul sumelor datorate conform contractului diminuată cu valoarea obținută prin valorificare exclusiv TVA sau, după caz, printr-un raport de evaluare a bunului emis de un evaluator autorizat conform legii. Sumele datorate conform contractului de leasing sunt formate din facturile emise și neachitate, valoarea de intrare rămasă de achitat până la finele perioadei de leasing, inclusiv valoarea reziduală, cheltuieli cu asigurările bunului, reprezentate de polița de asigurare obligatorie și/sau polița de asigurare facultativă, amenzi de circulație și amenzi pentru neplata rovinietei și alte amenzi aferente bunului, precum și taxe/impozite aferente bunului”, mai scrie în proiect.

Propunerea legislativă  NU se aplică momentan. Aceasta trebuie aprobată de președintele statului și publicată în Monitorul Oficial.