Starea de urgență, prelungita inca 30 zile!

Perioada privind starea de urgență cauzată de epidemia de coronavirus, care este programată momentan să țină între 16 martie și 14 aprilie 2020, va fi prelungită cu încă 30 de zile, conform unor declarații de azi ale președintelui României, Klaus Iohannis.

Șeful statului a spus că săptămâna aceasta va pregăti decretul pentru prelungirea acestei stări de urgență, care ar urma să fie emis, cel mai probabil, luni.

„Am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de urgență. În acest fel, am solicitat Guvernului să vină cu propuneri, pentru a fi incluse în acest decret. În cursul acestei săptămâni vom elabora textul decretului și la începutul săptămânii viitoare voi emite un nou decret, care va prelungi starea de urgență cu încă o lună de zile”, a declarat azi Klaus Iohannis.

Inițial, președintele a decretat starea de urgență în România pentru o perioadă de 30 zile, care va fi prelungită în câteva zile cu alte 30 de zile. Dacă n-ar fi prelungită, aceasta ar expira pe 15 aprilie 2020.

Starea de urgență presupune luarea unor măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în anumite zone. Cei care nu respectă măsurile impuse riscă amenzi maxime de 20.000 de lei, dacă sunt persoane fizice, și de 70.000 lei, dacă sunt persoane juridice.

Concret, măsurile cuprinse actualmente în decretul prezidențial privind starea de urgență, care ar putea suferi modificări prin viitorul decret de prelungire a stării de urgență, sunt:

1.Școlile sunt închise pe toată perioada stării de urgență – toate unitățile de învățământ preuniversitare și universitare.

2.Posibila plafonare a unor prețuri pentru a limita povara financiară: dacă este nevoie, se pot limita prețurile la servicii de utilități publice (apă, gaze, electricitate, salubritate etc.), la medicamente și aparatură medicală, alimente de strictă necesitate ori carburanți.

3. Toate persoanele din România care se infectează cu coronavirus sunt tratate din banii statului, chiar și cei neasigurați la stat. Serviciile medicale și medicamentele pot fi acordate și validate și fără semnarea cu cardul național de sănătate și fără termen de raportare în trei zile lucrătoare de la data acordării serviciilor.

4. Activitatea judiciară funcționează doar în cazurile de urgență deosebită. Aceste cazuri sunt stabilite de către Curtea Supremă, colegiile de conducere ale curților de apel etc. Termene mai scurte date în procese, de pe o zi pe alta sau chiar în aceeași zi. Ședințe de judecată prin videoconferință.

5. Inspecția Muncii nu face controale la firme, cu unele excepții: controalele dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, cele necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă.

Angajatorii și angajații afectați sunt sprijiniți prin derogări de la prevederile legale în vigoare, iar angajații beneficiază de protecție socială. Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 este realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul de stat la nivelul necesar.

6. Salariații din acele sectoare de activitate care nu pot beneficia de legea cu liberele pentru a sta acasă cu copiii mici beneficiază de majorări salariale (armata, de pildă).

7. Sprijin pentru cei aflați în izolare la domiciliu, de la autoritățile locale.

8. Nu mai este necesară deplasarea la sediile instituțiilor pentru depunerea cererilor pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale – totul se poate depune online.

9. Achiziția directă a materialelor sanitare (fără procedurile de achiziție publică ce presupun perioade lungi de timp). Personalul medical necesar poate fi angajat fără procedurile de concurs.

10. Se menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective pe perioada stării de urgență.

11. Păstrarea stimulentelor de inserție: persoana îndreptățită își păstrează stimulentul de inserție, în situația pierderii locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.

12. Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a căror valabilitate expiră în perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgență.

13. Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit decretului privind starea de urgență.

14. Suspendarea executărilor silite, cu excepții: Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.

15. Guvernul României efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară.

Măsurile de urgență cu aplicabilitate graduală se dispun pe baza următoarelor criterii:

• intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
• frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
• numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
• capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
• capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
• măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
• capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
• apariția altor situații de urgență.

Sursa: avocatnet.ro